Cosmologie filosofica. Texte fundamentale. Volumul I

cunningham_atlasCosmologie Filosofică. Texte Fundamentale

Antologie de texte adnotate și commentate

Editor al seriei: Dana Jalobeanu

Editori ai volumelor: Doina-Cristina Rusu, Mihnea Dobre, Dana Jalobeanu

Seria de trei volume Cosmologie filosofică: texte fundamentale își propună să pună la îndemâna publicului din România o selecție relevantă de texte adnotate și commentate, traduse pentru prima oară în limba română.

Cosmologia filosofică e un domeniu interdisciplinar de frontieră, la granița dintre filosofie și științele naturii, pe de-o parte, și istoria filosofiei, istoria ideilor și teologie pe de altă parte. E un domeniu vast: de la Platon la Kant și de la Newton la Reichenbach aproape fiecare filosof, indiferent de școală și orientare, a avut ceva de spus despre temele fundamentale ale cosmologiei filosofice.

Natura și unicitatea universului, structura de ordine și legile sale, natura spațiului, timpului și materiei sunt doar câteva dintre problemele cosmologiei filosofice care au angajat, de-a lungul timpului, răspunsuri metafizice, teologice, matematice sau științifice.

Fludd_elementsDin păcate, cea mai mare parte a textelor fundamentale ale cosmologiei filosofice nu sunt accesibile în limba română. De aici și proiectul nostru, care își propune să ofere publicului de limbă română o primă selecție de texte filosofice adnotate și comentate, acoperind perioada modernității timpurii și a secolelor de înflorire a științei clasice. Este vorba despre perioadă de aproximativ 300 de ani (1600-1900).

Fiecare volum va consta din 10-12 capitole, organizate tematic. Capitolele vor acoperi temele fundamentale ale cosmologiei filosofice, și vor conține traduceri adnotate și comentate din textele fundamentale ale domeniului.

Proiectul acestei traduceri va fi realizat cu ajutorul unei echipe de cercetători avansați și studenți masteranzi și doctoranzi de la Facultatea de Filosofie și face parte dintr-un proiectul de cercetare PN II PCE (2011-2016): From natural history to science: the emergence of experimental philosophy. Volumele vor apărea la Editura Universității din București, începând cu anul 2015.

 

Volumul I

b5-dana-jalobeanu-cosmologie-filosofica-290x415Renașterea și modernitatea timpurie

Editori: Dana Jalobeanu și Doina-Cristina Rusu

Volumul I al antologiei de Cosmologie filosofică pune la dispoziția cititorului de limbă română, în premieră, o selecție de fragmente provenind din texte ilustrative pentru cosmologia filosofică a Renașterii. Fiecare fragment tradus este însoțit de o introducere și conține note istorice și explicative care îl situează istorico-filosofic.

Se poate comanda online de pe site-ul Editurii Universității in București.

O scurtă prezentare:

Volumul este organizat în patru părți. Prima parte, intitulată Cosmografie și cosmologie: universul aristotelic conține două texte care ilustrează „universul tradițional” sau „aristotelic”. Cele două texte provin din tradiții diferite. Primul este un fragment din celebra lucrare cosmografică a iezuitului Jose de Acosta, Historia natural y moral de las Indias. Textul lui Acosta este tradus din spaniolă de Doina Cristina Rusu. Traducerea este însoțită de un consistent aparat critic și de un studiu introductiv. Al doilea text al primei părți provine dintr-un manual de astronomie foarte popular la sfârșitul secolului al XVI-lea, Castelul cunoașterii, aparținând matematicianului umanist Robert Recorde. Textul lui Recorde este tradus de Dana Jalobeanu după versiunea originală. Este însoțit de un bogat aparat critic și de un consistent studiu introductiv.

Partea a doua a volumului conține cinci capitole ilustrative pentru cosmologiile vitaliste ale Renașterii. Textele au fost selectate în așa fel încât să dea cititorului o idee despre diversitatea cosmologiilor vitaliste din ultima parte a secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Această parte cuprinde texte de William Gilbert, Mark Ridley, Francis Bacon, Thomas Tymme și Gabriel Plattes. Fragmentul din Gilbert, De magnete este tradus din latină de Claudia Dumitru. Are un consistent studiu introductiv de Dana Jalobeanu. Fragmentele din Mark Ridley, A short treatise on magnetic bodies and motions (1613) ilustrează recepția cosmologică a teoriei magnetismului propusă de Gilbert. Fragmentele sunt traduse de Dana Jalobeanu. Textul lui Francis Bacon, Thema coeli este un fragment manuscris foarte celebru, ilustrativ pentru cosmologia vitalistă și geocentrică propusă de Francis Bacon. Este tradus din latină de Claudia Dumitru, cu un consistent aparat critic și un studiu introductiv. Fragmentele din Thomas Tymme ilustrează recepția paracelsianismului în Anglia secolului al XVII-lea. Ele provin din introducerea unei traduceri-compendiu de medicină paracelsică și arată în ce mod paracelsianismul este integrat unei cosmologii filosofice. Fragmentele din Gabriel Plattes vin să completeze această ilustrare a cosmologiei vitaliste cu un „text de tranziție” publicat deja la mijlocul secolului al XVII-lea. Cititorul poate observa, deja, la Plattes, trecerea de la o filozofie renascentistă, cu elemente umaniste, spre un tip de abordare mai caracteristică modernității (influențată de utilitarianismul tipic pentru Anglia post-baconiană). Textele din Tymme și Plattes sunt traduse și prefațate de Oana Matei.

KeplerstellachartPartea a treia, intitulată „Noua cosmologie și universul măsurabil” conține două texte aflate într-un interesant dialog unul cu celălalt: un fragment din ziua întâi a Dialogului galilean și „răspunsul” oferit de John Wilkins într-un text astăzi cvasi-necunoscut, O descoperire a unei lumi noi pe lună. Cele două fragmente aparținând lui Galileo și Wilkins discută analogia dintre Pământ și Lună folosind pentru aceasta argumentele noii astronomii telescopice, dar și cadre și metode retorice caracteristice Renașterii. Fragmentul galilean este prezentat într-o nouă traducere, realizată de Doina Cristina Rusu și Constantin Oprea, cu note de Doina Cristina Rusu și Dana Jalobeanu, și cu o introducere de Dana Jalobeanu. Fragmentul din John Wilkins este tradus, adnotat și prefațat de Ovidiu Babeș.

Partea a patra conține două texte ilustrative pentru noua cosmologie, pe care cititorul le poate de asemenea plasa într-un fel de dialog. Descartes și Digby construiesc în aceste fragmente explicații corpusculare și mecanice pentru fenomene explicate, până la ei, cu instrumentarul caracteristic cosmologiilor vitaliste. Fragmentele din Kenelm Digby, Two treatises sunt introduse și prefațate de Dana Jalobeanu. Fragmentele din optica lui Descartes sunt traduse de Claudia Dumitru și Grigore Vida, și prefațate de Claudia Dumitru.

Cu o singură excepție, nici unul dintre aceste texte nu a mai fost tradus în limba română. Selecția textelor s-a făcut pe două criterii: găsirea unui traducător care să poată traduce din limba originală (și, dacă se poate, după ediția princeps, sau după ediția „standard”) respectiv a unui cercetător care să poată încadra textul, din punct de vedere conceptual și contextual, în cadrul descris de această introducere. Intenția noastră este să semnalăm cititorului întrebări și probleme. Sperăm să trezim întrebări și să încurajăm curiozități, dar și să atragem atenția asupra unei lacune a literaturii academice în limba română.

Volumul este alcătuit în așa fel încât cititorul să poată parcurge separat textele incluse. El poate alcătui material de curs, sau de seminar, sau poate consitui un punct de plecare pentru investigații mai aprofundate. Am indicat, pentru fiecare capitol în parte, o listă minimală de lecturi suplimentare, dar și bibliografie primară și secundară mai consistentă, pentru cei interesați să continue cercetarea. La sfârșitul volumului cititorul poate găsi și o scurtă descriere bio-bibliografică a autorilor textelor incluse în volum.

Cuprins:

INTRODUCERE (Dana Jalobeanu)

Notă asupra volumului (Dana Jalobeanu și Doina-Cristina Rusu)

Prezentarea traducătorilor

Partea I. COSMOGRAFIE ȘI COSMOLOGIE: UNIVERSUL ARISTOTELIC

Capitolul 1. Lumea Nouă în cosmologia tradiţională (fragmente din Jose de Acosta, Historia natural y moral de las Indias. Traducere, note și introducere Doina-Cristina Rusu

Capitolul 2. Matematică, astronomie și construcția „sferei”: Robert Recorde, Castelul Cunoașterii (fragmente din Robert Recorde, Castelul cunoașterii, tratatul I. Traducere, introducere și note: Dana Jalobeanu)

Partea II. COSMOLOGII VITALISTE

Capitolul 3. Cosmologia magnetică a lui William Gilbert (William Gilbert, De magnete, fragmente, traducere Claudia Dumitru, note și introducere Dana Jalobeanu)

Capitolul 4. Cosmologia magnetică a lui Mark Ridley ( fragmente din Mark Ridley, A Short Treatise on Magnetic Bodies and Motions, traducere, note și introducere: Dana Jalobeanu)

Capitolul 5. O „teorie a cerurilor”: elemente de cosmologie baconiană (Francis Bacon, Thema coeli, traducere, note și introducere: Claudia Dumitru)

Capitolul 6. Elemente de cosmologie paracelsică: traducerile lui Thomas Tymme din Joseph Duchesne (fragmente din The practise of chymicall, and hermeticall physicke. Traducere, note, introducere: Oana Matei)

Capitolul 7. Gabriel Plattes, O teorie geo-alchimică (fragmente din A discovery of infine treasure. Traducere, note și introducere Oana Matei)

Partea III. NOUA COSMOLOGIE ȘI UNIVERSUL MĂSURABIL

Capitolul 8. Cosmologie și teorie planetară la Galileo Galilei (fragmente din Galileo Galilei, Dialog asupra celor două mari sisteme ale lumii, Ziua I. Traducere de Constantin Oprea și Doina-Cristina Rusu, note Dana Jalobeanu și Doina-Cristina Rusu, introducere Dana Jalobeanu)

Capitolul 9. Lumea Lunii: John Wilkins citindu-l pe Galileo Galilei (fragmente din John Wilkins, O descoperire a unei noi lumi pe Lună. Traducere, note și introducere Ovidiu Babeș)

Partea IV. COSMOLOGIE ȘI FILOSOFIA MECANICĂ

Capitolul 10. O rescriere corpusculară a teoriei magnetice (fragmente din Kenelm Digby, Two treatises, tratatul I. Traducere, introducere și note: Dana Jalobeanu)

Capitolul 11.Despre aparențele cerurilor în meteorologia carteziană (Descartes, discursurile IX și X din Meteorii. Traducere și note: Claudia Dumitru și Grigore Vida, introducere Claudia Dumitru)

Notă  bio-bibliografică asupra autorilor incluși în volum

Index de nume

Index de termeni

 

 

 

 

Recent Posts

Desalinizarea apei

Mai multe experimente din Sylva Sylvarum pornesc de la rețete cunoscute de desalinizare a apei preluate atât din surse antice (pseudo-Aristotel, Probleme) cât și moderne (Giovanni Battista Della Porta, Magia naturalis). La prima vedere, ele sunt experimente fructuoase (experiments of fruit), rezultate aplicate ale științei experimentale baconiene. În fapt, fiecare dintre ele pune interesante probleme teoretice. La fel de interesant este modul în care sunt construite aceste înregistrări experimentale care se pot citi, adesea, ca o critică a surselor citate.

Experiment solitar cu privire la îndulcirea apei sărate

881..Anticii au observant că apa sărata fiartă, sau fiartă și răcită la loc, este mai potabilă decât dacă e crudă. Și totuși, gustul sării se pierde prin distilarea în foc, căci apa distilată e dulce[1]. Cauza ar putea fi că [în procesul de fierbere] partea sărată a apei se împarte în două: o parte se ridică la suprafață, ca o spumă, iar a doua se depune pe fund, într-un sediment; și astfel, are loc mai degrabă o separare, decât o evaporare. Este, însă, prea groasă să se transforme complet în vapori, și, de aceea, va păstra un gust amar[2]; căci apa distilată simplă, chiar din pelin, și alte asemenea, nu e amară.

Experiment solitar privind întoarcerea sării în gropile de pe țărm[3]

882. Am stabilit deja, mai înainte, că gropile de pe țărmul mării produc apă dulce prin strecurarea sării, la trecerea apei prin nisip. Unii antici observă, însă, de asemenea, că în unele locuri din Africa, după un timp, apa din astfel de gropi devine sărată din nou[4]. Aceasta este din cauză că, după un timp, nisipurile prin care trece apa sărată devin, ele însele, sare; și deci sita însăși este pătată cu sare. Soluția, prin urmare, este să săpați gropi noi atunci când apa din cele vechi devine sărată, așa cum ați schimba sita.

Note explicative:

[1] În aceste observații Bacon pare să comenteze un pasaj din Della Porta, Magia naturalis în care sunt criticate observațiile din Aristotel, Probleme XXIII 18 933b 10-20. Textul din Probleme spune că apa sărată e mai ușor de băut fiartă decât rece, pentru că prin fierbere sarea se ridică, vaporizând parțial, în timp ce la răcire condensează din nou. Della Porta susține că acest lucru nu se întâmplă în practică și că apa de mare fiartă e, de fapt, mai sărată decât cea nefiartă, pentru că prin fierbere sunt emiși doar vaporii apei dulci, în timp ce părțile sărate, mai grele, rămân în vas. Pe de altă parte, într-un proces de distilare, vaporii de apă dulce astfel emiși pot fi recondensați separat, și astfel se obține apă dulce. Vezi Porta, Natural magick, 397.

[2] Sensul nu este foarte clar, însă ar putea să fie vorba, din nou, despre un comentariu la rețeta de distilare a lui Della Porta care susține că prin acest procedeu doar o parte relativ mică a apei de mare se poate transforma în vapori. Bacon pare să spună că în procesul de fierbere și distilare a apei de mare nu avem o transformare totală a apei în vapori ci doar o transformare parțială; în același timp, o parte a compusului inițial intră în distilator sub forma unui „gust amar” care este transferat din amestecul inițial în cel final. Vezi ibid., 395.

[3] Este vorba despre gropile descrise în experimentul 1, prin care se strecura apa mării, la flux, transformându-se în apă dulce.

[4] Sursa pare să fie același șir de observații și experimente din Della Porta, Magia naturalis. Vezi Porta, Natural magick, 397. Gropile cu apă dulce care devine apă sărată din cauza contaminării nisipurilor apar și în Aristotel, Probleme XXIII, 21, 934a 20-30.

  1. Experiment solitar cu privire la îmbunătățirea tutunului Leave a reply
  2. Maturare și putrefacție: merele lui Bacon Leave a reply
  3. Ansamblu de experimente cu privire la limpezirea lichidelor și la accelerarea acestui proces Leave a reply
  4. Puțină alchimie baconiană Leave a reply
  5. Experiment solitar privind substanța focului vulcanic Leave a reply
  6. The sources of Sylva Sylvarum (1): George Sandys Leave a reply
  7. Ansablu de experimente cu privire la speciile vizibile Leave a reply
  8. Experiment solitar referitor la adevărata natura a flăcării Leave a reply
  9. Francis Bacon on modelling and the table-top model of a star. Leave a reply