Traducere: Experimente privitoare la curiozitati despre fructe si plante

Experimentele noastre trebuie să fie (după cum am spus adeseori) atât experimenta fructifera[1] cât și lucifera[2]; adică unele orientate spre obținerea de foloase, altele orientate spre descoperire. Urăsc impostura și disprețuiesc curiozitățile; totuși, deoarece trebuie adesea să îmi potrivesc discursul după al altora, voi așterne pe hârtie, în acest loc, și câteva curiozități cu privire la plante.[3]

501.Este un lucru curios să ai mai multe fructe într-un singur pom[4]; și, cu atât mai mult, când unele dintre ele se coc mai repede și unele se coc mai tarziu; astfel încât să poți avea pe același copac fructe coapte întreaga vară. Acest lucru se face ușor[5] prin altoirea cîtorva vlăstari diferiți pe crengi diferite ale unui pom sădit într-un într-un pămînt bun, hrănit din plin. Astfel ai putea avea tot felul de cireșe, sau tot felul de prune, piersici și caise, crescând pe un singur pom. Însă, cred că diversitatea fructelor este limitată de faptul că ele trebuie să poată fi altoite pe aceeași gazdă. Mă îndoiesc, însă, că poți avea, pe același pom pe care altoiești prune, și mere, și pere, și portocale[6].

502. O curiozitate este și să obții fructe de chipuri și forme diferite.[7] Acest lucru se face ușor, prin modelarea lor când fructul este tânar, cu ajutorul unor forme de lemn sau de lut. Astfel, poți avea castraveți lungi cât un baston; sau rotunzi cât o minge; sau de forma unei cruci[8]. Poți obține, de asemenea, mere de forma perelor sau a lămâilor. Poți avea, de asemenea, fructe de forme mai precise și mai complexe, de tipul celor despre care spuneam că se pot întâlni la oameni, fiare sau păsări[9]. Totul este cum torni forma. Este însă foarte important să pregătești forma suficient de mare, astfel încât să conțină fructul ajuns la maturitate. Altminteri, îl vei sufoca, și nu va mai putea crește. [Dacă forma este potrivită, fructul] se întinde și umple golul, luând forma dorită, întocmai cum e cazul lichidelor. Există suspiciuni cum că ținerea fructului departe de soare i-ar putea dăuna; însă experiența comună ne arată că există multe fructe care cresc foarte bine acoperite. Cercetează[10] dacă nu e important să faci niște găuri în forma de lemn, pentru a lăsa să intre soarele. Și, de reținut, că ar fi cel mai bine să faci aceste forme din bucăți lipite și prinse împreună, în așa fel încât să le poți desface atunci când s-a făcut timpul să scoți fructul.

[1] Experimente ale rodului, sau experimente care dau roade (foloase practice). Vezi studiul introductiv și nota….

[2] Experimente ale luminii; experimente al căror scop principal este descoperirea cauzelor și axiomelor, precum și „iluminarea” naturilor simple. Vezi OFB XI 112-3, 157-9, 181, studiul introductiv și nota….

[3] Frază oarecum stranie și care a dat naștere la numeroase interpretări și controverse. Bacon repetă adesea, în scrierile lui metodologice, că istoria naturală trebuie să se reformeze, să elimine curiozitățile și ciudățeniile, să se ocupe de fenomenele regulate ale naturii etc. Vezi DAS II, 4, SEH IV, 296-7, Parasceve, OFB XI 457. O posibilă interpretare a listelor de curiozități care urmează să fie prezentate în acest capitol, este că avem în ele o discuție pe marginea unor exemple clasificate ca atare în tratatele de magie naturală ale vremii. Este interesantă și punerea în contrast a „curiozităților” cu cele două tipuri de experimente baconiene, experimentele luminii și experimentele rodului; se subânțelege din această introducere că experimentele care urmează sunt o categorie specială, una care nu are nici dezvoltări practice imediate (roade) și nici nu duce la descoperirea de axiome ale naturii.

[4] Sursa este Giovan Battista della Porta, Magia naturalis, cartea III, capitolul XIX. În acest capitol, Della Porta prezintă ca pe o mare curiozitate un copac pe care cresc tot felul de fructe și flori – un fel de corn al abundenței cu toate fructele și florile cunoscute. Pe ramurile copacului cresc piersici, caise, cirește etc.; iar în scoarța lui cresc ierburi și flori. În plus, susține Porta, o parte din aceste fructe și flori pot fi modificate în așa fel încât să aibă proprietăți tămăduitoare. Vezi Giambattista della Porta, Natural Magick in Twenty Books  (London: Thomas Young and Samuel Speed, 1658), 106.

[5] Remarcați în continuare insistența lui Bacon asupra faptului că e ușor să produci curiozitățile prezentate de Porta ca mari realizări ale magicianului.

[6] Această frază se poate citi ca o critică a copacului-minune descris de Porta (nota…).

[7] Aici Bacon discută rețetele oferite în cartea a III-a, capitolul XVIII al Magia naturalis, un capitol consacrat obținerii de fructe de dimensiuni, forme și culori diferite față de cele pe care acestea le au în mod natural. Din nou, Bacon preia și discută critic rețetele lui Porta.

[8] Rețeta se găsește în Magia naturalis (III, XVIII), unde castraveții sunt puși să crească în interiorul unor vase de forme diferite. De notat că termenul generic de „castraveți” se aplică unei largi varietăți de legume ce cuprinde și diferite tipuri de dovlecei, dovleci sau bostani. Vezi Porta, Natural magick, 102-03. Vezi și nota…

[9] Bacon distinge între tipul de forme pe care îl au plantele și cele pe care le întâlnim la animale; primele sunt mai puțin complexe și mai puțin precis determinate în raport cu celelalte. Discuția va fi reluată și reformulată mai precis în experimentul 606.

[10] Quaere; termen tehnic pentru Bacon, indicând necesitatea unei investigații suplimentare, fie pentru a testa, fie pentru a extinde experimentul sau observația prezentate până în acest punct.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *