Curs Cosmologie filosofica 2

 

Curs opțional:

Cosmologie Filosofică: Texte fundamentale

Traducere filosofică și interpretare de text

Anul universitar 2013-2014, Semestrul II

Miercuri 14-18

(Amf. Titu Maiorescu)

Curs susținut în colaborare de Dana Jalobeanu, Mihnea Dobre,  Sebastian Mateiescu și Doina-Cristina Rusu

 

 

Prezentare generală:

Cosmologia filosofică e un domeniu interdisciplinar fascinant, la granița dintre istoria filosofiei și istoria științei (ca să nu mai vorbim de literatură, construcții utopice, imaginar….). E și un domeniu foarte vast: de la Platon (Timaios) la Kant și de la Newton la Reichenbach, aproape fiecare filosof, indiferent de școală și orientare, a avut ceva de spus despre temele fundamentale ale cosmologiei filosofice (spațiu, timp, legile naturii, originea universului, natura materiei, omogenitatea și izotropia Universului etc.). Din păcate, o mare parte dintre textele fundamentale ale cosmologiei filosofice nu sunt accesibile în limba română.

De aici, proiectul acestui curs avansat de tip seminar de cercetare  (graduate seminar) care își propune să identifice, să traducă și să supună discuției texte fundamentale ale cosmologiei filosofice. Cursul se adresează studenților și masteranzilor Universității din București și va fi organizat după modelul unui seminar de cercetare: studenții vor lucra individual și în grupuri pe texte distribuite dinainte. Scopul cursului este să familiarizeze studenții cu temele și discuțiile importante din diferite epoci ale cosmologiei filosofice, dar și să ofere instrumente și abilități caracteristice pentru exercițiul traducerii filosofice și al interpretării filosofice.

Discuțiile de la curs/seminar vor fi organizate în așa fel încât să ofere modele de lucru pentru proiectele individuale ale studenților și ghidaj în realizarea acestora. Traducerile astfel realizate vor fi discutate și comentate, după care vor fi adunate într-un volum de tip antologie de texte filosofice. Volumul va fi propus spre publicare la Editura Universității din București.

Nivel și cerințe preliminare: Cursul se adresează cu precădere masteranzilor (de la orice program masteral al Universității din București), însă primim și studenți interesați să lucreze în acest domeniu. Cerințele preliminare sunt următoarele: o cunoaștere bună a vocabularului filosofic, cunoștințe de istoria științei și de istoria filosofiei, iar în privința limbilor străine, o expertiză într-una sau mai multe dintre limbile următoare, engleză, franceză, latină, germană, italiană.

 

Format:

Cursul va fi consta din discuții pe text, analiză de text și elemente de traducere filosofică. La primele întâlniri vom discuta cerințele unor traduceri filosofice, lucrând pe exemple, și insistând asupra elementelor de interpretare de text și editare/adnotare tipice pentru traducerea filosofică. Vom începe prin a prezenta o serie de exemple de traduceri filosofice în limba engleză (din ediții bine realizate) și în limba română (rezultate ale cercetării coordonatorilor de curs). Vom discuta forma și structura antologiei pe care dorim s-o realizăm și vom face o prezentare generală a textelor care vor intra în ea.

Pentru a ușura munca studenților (și pentru a le oferi un mode de lucru), am pregătit niște modele de astfel de fragmente de antologie traduse în limba română. Fiecare fragment este însoțit de următoarele elemente:

  • O scurta prezentare a textului ales (tematică, concepte fundamentale, de ce este important pentru cosmologia filosofică, ce rol joacă în opera autorului, scurtă bibliografie orientativă)
  • O scurtă prezentare a autorului textului (tip notiță bibliografică)
  • Vocabular filosofic (termenii cheie ai textului, explicați)
  • Traducerea adnotată (eventual și comentariu filosofic)

Un folder drop-box cu aceste modele va fi pus la dispoziția studenților la începutul semestrului. Pe acest model vom lucra în selecționarea textelor, și a paginilor de tradus (fragmentele de tradus nu trebuie să aibă mai mult de 20 pagini). Studenții sunt încurajați să vină cu propuneri care să urmeze formatul de mai sus (mai jos găsiți o lista de propuneri orientative).

După acest tur de orizont, în întâlnirile ulterioare, studenții își vor prezenta propriile lor traduceri și comentarii filosofice, plasând textul în context și explicând termenii, întrebările filosofice și opțiunile de traducere. La fiecare întâlnire, vom avea o sesiune de întrebări și discuții pe proiectele individuale.

 

Obiective:

  • Deprinderea unor abilități de traducere filosofică
  • Deprinderea abilităților de citire și interpretare filosofică
  • Discutarea unor texte fundamentale, încă netraduse în limba română
  • Realizarea unor traduceri filosofice profesioniste – alcătuirea unei antologii de texte destinate publicării

 

Evaluare:

Se va evalua capacitatea studentului de a lucra pe un text filosofic: de la traducerea primară la interpretare și analiză de text. Traducerile astfel realizate vor fi pregătite pentru publicare într-un volum colectiv (de tip antologie).

Cerințe: pentru ca un asemenea curs să aibă succes, este important ca studenții să colaboreze în alegerea și discutarea textelor. Cu cât acestea sunt mai apropiate tematic sau temporal, munca preliminară este mai ușoară (conceptele sunt asemănătoare, uneori textele își răspund unul altuia etc.)

E de asemenea vital să stabilim și să respectăm următoarele deadline-uri (aștept sugestii pentru completarea datelor):

 

Deadline pentru alegerea textelor: 5 martie.

O primă prezentare a fiecărui text (concepte fundamentale, idee principală, lucruri de urmărit etc.)  va fi făcută în data de 12 martie.

Deadline pentru predarea primului draft: 30 aprilie.

Deadline pentru predarea draftului final (inainte de examen): 7 mai.

Prezentarea draftului final: în sesiune.

 

Texte propuse pentru tradus (lista e orientativă și deschisă discuțiilor. O prezentare generală a textelor se găsește aici):

Bacon, Thema coeli (A theory of the heavens), OFB VI

Bacon, De principiis atque originibus… (On the principles of Cupid and the Coelum), fragments, OFB VI

Boyle, A free inquiry into the vulgarly received notion of nature, ed. Hunter &Davies, CUP

Herschel, John Frederick William. A treatise on astronomy. Vol. 55. Printed for Longman, Brown, Green & Longmans, 1851.

Hooke, Robert, An attempt to prove the motion of the Earth from observations, London: 1674 (găsiți ediția originală online aici:

http://echo.mpiwg-berlin.mpg.de/ECHOdocuView?mode=imagepath&url=/mpiwg/online/permanent/library/XXTBUC3U/pageimg )

Huygens, Christiaan. 1757. Cosmotheoros or conjectures concerning the planetary Worlds and their inhabitants written in latin by Christianus Huygens. Glascow: Rob. (see also http://www.staff.science.uu.nl/~gent0113/huygens/huygens_ct_en_b1.htm)

Kant, Immanuel, and Stanley L. Jaki. “Universal natural history and theory of the heavens.” Edinburgh: Scottish Academic Press, 1981. 1 (1981).

de Maupertuis, Pierre-Louis Moreau. Essais de cosmologie. 1751. (text sugerat: Avant-propos, Les preuves de l’existence du Dieu tiree de le merveilles de la nature)

găsiți o ediție online pe gallica.fr si o alta aici: http://echo.mpiwg-berlin.mpg.de/ECHOdocuView?url=/mpiwg/online/permanent/library/9WDM4WA4/pageimg&start=31&viewMode=image&pn=37&mode=imagepath

De Maupertuis, Pierre-Louis Moreau, et. All, La figure de la terre déterminée par les observations de Messieurs de Maupertuis, Clairaut, Camus, Le Monnier et Outhier accompagnés de M. Celsius, Paris : 1739  (Preface – găsiți o ediție superbă aici: http://astronomie-rara.ethbib.ethz.ch/zut/content/titleinfo/153149) Traducere engleză de secol XVII aici: http://echo.mpiwg-berlin.mpg.de/ECHOdocuView?mode=imagepath&url=/mpiwg/online/permanent/library/ZV6DWMBP/pageimg

Newton, A hypothesis of light (see Newton Project)

Sacrobosco, Tractatus de sphera (pentru cine stie latina, editia Clavius si/sau editia cu prefața lui Melanchthon) ; o editie aici : http://echo.mpiwg-berlin.mpg.de/MPIWG:3UM2PBMP

Reichenbach, Hans. The direction of time. Vol. 65. Univ of California Press, 1991.(pp. 19-27)

Wilkins, John, A discovery of a new world, or a discourse tending to prove, that ‘tis probable there may be another habitable world in the moon, London 1631, Propositions VI-XI (o foarte buna editie online aici:

http://echo.mpiwg-berlin.mpg.de/ECHOdocuView?url=/mpiwg/online/permanent/library/TG3ZW27M/pageimg&start=1&viewMode=image&mode=imagepath&characterNormalization=reg&pn=5 )

Wright, Thomas, An original theory or new hypothesis of the universe, 1750

Mai multe volume, ediții și texte de cosmologie filosofică, niciodată traduse (unele nu au nici o ediție modernă și nici o traducere în limba engleza) la http://echo.mpiwg-berlin.mpg.de/content/cosmology/cosmology

 

Întâlnire de organizare și prezentare a textelor, miercuri 26 februarie ora 16.

Deadline pentru alegerea textului: 5 martie. (email la dana.jalobeanu@celfis.ro)

 

Bibliografie suplimentară (ajutătoare) :

J. L. E. Dreyer, A History of Astronomy from Thales to Kepler, 1st ed. Cambridge 1906, 2nd ed. New York 1953

J. D. Moss, Novelties in the Heavens. Rhetoric and Science in the Copernican Controversy, Chicago 1991

Pierre Duhem, Medieval cosmology: theories of infinity, place, time, void, and the plurality of worlds. University of Chicago Press, 1987.

Field, J. V. Kepler’s Geometrical Cosmology.  London: Athlone, 1988.

Freudenthal, Gad. “Theory of Matter and Cosmology in William Gilbert’s De Magnete.” ISIS 74, no. 1 (1983): 22-37.

Harper, William L. Isaac Newton’s Scientific Method: Turning Data into Evidence About Gravity and Cosmology.  Oxford; New York: Oxford University Press, 2011.

Horia Patapievici, Ochii Beatricei, Humanitas 2008

Hetherington, Norriss S., ed. Cosmology: Historical, Literary, Philosophical, Religous and Scientific Perspectives. Vol. 1634. CRC Press, 1993.

Hetherington, Norriss S. “Encyclopedia of cosmology: historical, philosophical, and scientific foundations of modern cosmology.” New York: Garland Pub., 1993. 1 (1993).

Richard Sorabji, Matter, Space, and Motion: Theories in Antiquity and Their Sequel.  Ithaca, N.Y.: Cornell University Press, 1988.

Westman, Robert. “The Astronomer’s Role in the 16th Century: A Preliminary Study.” History of Science 18 (1980): 105-47.

———. The Copernican Question: Prognostication, Skepticism, and Celestial Order.  Berkeley: University of California Press, 2011.

Westman, Robert S. The Copernican Achievement. Contributions of the Ucla Center for Medieval and Renaissance Studies.  Berkeley: University of California Press, 1975.

 

Resurse suplimentare:

O pagina excelenta la http://www.hps.cam.ac.uk/research/srremac.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *