Ansamblu de experimente cu privire la limpezirea lichidelor și la accelerarea acestui proces

Accelerarea timpului, în lucrările naturii, se poate, pe drept cuvânt, considera inter magnalia naturae[1]. Chiar și în miracolele divine, accelerarea timpului vine imediat după crearea materiei[2]. Vom purcede, prin urmare, în cele ce urmează, la investigarea acesteia. În ce privește accelerarea germinației, vom discuta despre ea acolo unde vom trata despre plante în general[3]. Aici vom vorbi despre alte tipuri de accelerări[4].

301. Mai toate licorile sunt, la început, groase și tulburi; așa sunt mustul de vin și de bere, sucul de fructe sau de ierburi presate. Cu trecerea timpului, ele se sedimentează și se limpezesc. Însă limpezirea înainte de vreme este o lucrare de o mare însemnătate, întrucât înseamnă că am zorit natura, și am scos-o din cursul său. În plus, este de mare folos pentru a îmbunătăți băuturile și pentru a face sosurile comestibile[5]. Dar, ca să descoperim mijloacele prin care se accelerează limpezirea, trebuie să cunoaștem mai întâi cauzele acestui proces. Prima cauză este separarea părților groase de cele fine. A doua cauză este distribuția uniformă a spiritelor și a părților tangibile, lucru care se află la originea limpezimii și transparenței tuturor corpurilor. A treia cauză este curățirea spiritului însuși. Aceasta dă băuturii strălucire și luciu.

302. Să luăm mai întîi separarea. Aceasta se produce sub acțiunea greutății, așa cum se întâmplă în așezarea și sedimentarea licorilor; sub acțiunea căldurii, a mișcării, a precipitării sau sublimării[6] (adică un fel de chemare a părților în sus sau în jos, ceea ce revine la un fel de atracție)[7]; prin alipire, ca atunci când un corp mai vâscos este amestecat și agitat împreună cu băutura[8], iar corpul (între timp, dizolvat) atrage spre sine părțile dense ale băuturii; și, în final, prin filtrare, sau trecere[9].

303. În al doilea rând, distribuția uniformă a spiritelor se face cu ajutorul căldurii moderate, agitației sau mișcării (despre timp nu vom vorbi acum, pentru că timpul este ceea ce dorim să obținem[10]) și mai este efectuată, de asemenea, prin amestec cu un alt corp, care are proprietatea de a produce o dilatare a lichidului[11], ceea ce face ca spiritele să circule mai ușor.

304. În al treilea rând, cu privire la purificarea spiritului; aceasta este, de asemenea, realizată prin intermediul căldurii, mișcării, și amestecului cu un corp care are putereade a subția și rarefia.

Și acum, dacă am arătat care sunt cauzele, pentru a cerceta inducerea și accelerarea clarificării, vom lua în considerare următoarele încercări și cazuri exemplare[12].

305. Tragerea vinului sau a berii la butoi, sau ceea ce numim pritocire, este o practică comună. Ea grăbește mult limpezirea; întrucât, deși drojdia face băutura mai tare și mai rezistentă, ea adaugă, totuși grosime băuturii. Acest caz exemplar ține de separare[13].

306. Pe de altă parte, ar fi bine să încerci ce se întâmplă dacă adăugăm în băutură o cantitate de drojdie mai mare decât aceasta are deja; pentru că, deși drojdia face băutura mai tulbure, ea ajută, totuși, la purificarea spiritelor. Luați, așadar, două vase, ambele cu bere proaspătă, pritociți berea din primul și turnați drojdia [rămasă] în celălalt vas. Observați efectul. Acest caz exemplar ține de purificarea spiritelor[14].

307. Luați bere proaspătă, turnați în ea niște bere veche și observați dacă aceasta nu îi va accelera limpezirea prin deschiderea corpului berii și mărunțirea părților mai groase, care ajung înapoi în drojdie. Această cazexemplar ține de separare.

308. Cu cât malțul sau ierburile sau altele asemenea sunt infuzate un timp mai îndelungat, cu atât băutura devine mai groasă și mai tulbure[15]. În cazul în care preparăm un decoct, însă, cu cât [le fierbem] mai mult, cu atât băutura se limpezește mai bine[16]. Motivul este evident: cu cât infuzarea este mai lungă, cu atât mai mult din partea mai groasă ajunge să fie încorporat în băutură. În fabricarea unui decoct, deși cantitatea de materie folosită e mai mare, aceasta fie este eliminată [prin fierbere] fie se așează pe fund. Așadar, modul cel mai acurat de limpezire este de a face mai întâi o infuzie, iar apoi un decoct, așa cum se face cu berea, al cărei malț este mai întâi infuzat în lichid, și după aceea este fiert, cu hameiul. Aceast [caz exemplar] ține tot de separare.

309. Luați jăratic fierbinte și puneți-l în jurul unei sticle umplute aproape până la gât cu bere proaspătă; asigurați-vă că sticla e bine astupată, ca nu cumva să răsufle, și continuați, împrospătând jăraticul în fiecare zi, timp de zece zile. Comparați cu o sticlă din aceeași bere, pusă alături[17]. Luați, de asemenea, var stins și nestins și puneți sticlele în el, ut supra[18]. Aceast caz exemplar ține de distribuția uniformă a spiritelor, dar și de purificarea spiritelor sub acțiunea căldurii.

310. Luați sticle și legănați-le sau cărați-le într-o roabă pe un teren accidentat, de două ori pe zi; dar nu umpleți sticlele complet, ci lăsați ceva aer, pentru că dacă băutura ajunge până aproape de dop, nu poate nici să joace, nici să facă floare. Și după ce le-ați agitat bine într-unul dintre modurile amintite, turnați băutura în altă sticlă [și] astupați rapid după metoda obișnuită, pentru că dacă stă cu mult aer în ea, băutura își va pierde vigoarea și nici nu se va separa perfect în toate părțile ei. Lăsați-o cam douăzeci și patru de ore, apoi luați-o și turnați-o din nou într-o sticlă cu aer, ut supra; și apoi într-o sticlă astupată, ut supra, și repetați așa operația timp de șapte zile. Vedeți că golirea unei sticle într-alta trebuie să o faceți rapid, pentru ca băutura să nu își piardăvigoarea. Ar fi bine, de asemenea, să încercați să o turnați într-o sticlă cu puțin aer sub gât fără să o goliți complet. Aceast caz exemplar ține de distribuția uniformă, și de purificarea spiritelor prin mișcare.

311. În ceea ce privește filtrarea, internă și externă (care, ambele, țin de separare),se poate face o încercare de limpezire prin adeziune. Ia lapte și pune-l în bere proaspătă, și amestecă-le împreună și, foarte probabil, părțile mai groase ale berii se vor lipi de lapte. Întrebarea este dacă mai putem apoi separa laptele așa cum trebuie; dar merită încercat negreșit. Apoi, este o procedură uzuală să limpezești hippocras prin turnarea de lapte, care separă și trage spre sine părțile mai groase ale vinului, după cum am spus în altă parte[19].Pentru o mai bună clarificare prin filtrare, cei care fac bere, obișnuiesc să o treacă printr-o sită; și cu cât e sita mai deasă, cu atât mai limpede va fi berea.

Note explicative

[1] „Printre minunile naturii” (lat.); vezi studiul introductiv și nota…

[2] Pentru Bacon, anihilarea materiei se află în afara ordinii lucrurilor, după cum se vede din experimentul 100. Doar Dumnezeu, printr-un miracol, poate crea sau anihila materie. În acest preambul teoretic al centuriei IV, ni se spune că și grăbirea proceselor naturale, sau „accelerarea timpului”, este tot de ordinul miraculosului. Acest tip de miraculos, însă, nu aparține doar intervenției divine, ci și priceperii umane.

[3] Vezi experimentele 401-412.

[4] Procesele discutate în continuare sunt procese în care spiritul interacționează cu materia în interiorul corpului pe care-l formează împreună, acționând asupra părților tangibile pe care le modifică, le fărâmițează sau le „digeră”, transformându-le în pneumatice. Principiul este exprimat în HDR: „spiritul închis în fiecare corp tangibil nu rămâne inert, ci acționează asupra tuturor părților materiei care-l înconjoară, pe care le digeră, asupra cărora lucrează, transformându-le în ceva similar cu sine, producând alterări, transformări și multiplicându-se cu ajutorul acestor procese, generând noi și noi spirite”(OFB XII 173).

[5] Cu alte cuvinte, șirul de experimente care urmează va conține atât „experimente de lumină”, cât și „experimente rodnice.”

[6]Aici, Bacon rezumă rezultatele deja discutate în centuria I: separarea sub acțiunea greutății (experimentele 14-16), strecurarea (experimentele 1-4), captarea internă a impurităților prin precipitare (experimentele 5-7) sau prin sublimbare (experimentele 17-23).

[7]Bacon explică sublimarea (trecerea unor solide direct în stare de vapori) ca pe o separare între componenta tangibilă și componenta spirituală a unui corp. Este „un fel de atracție”, pentru că spiritele se alătură aerului exterior (celor asemenea lor), în timp ce reziduurile solide rămân în urmă.

[8]Experimentele 6-7. Pentru experimente de limpezire a berii și a vinului prin aceste procedee vezi și Hugh Platt, The Jewell House of Art and Nature, Conteining Divers Rare and Profitable inventions  (London: Peter Short, 1594). Pentru o discuție a modului în care Bacon folosește cărțile lui Hugh Platt vezi Dana Jalobeanu, “Bacon’s apples: a case-study in Baconian experimentation,” in Motion and Power in Francis Bacon’s Philosophy, ed. Guido Giglioni, et al. (Dordrecht: Springer, 2016); Doina-Cristina Rusu, “Experiments In Early Modern Natural History And Natural Magic,” Societate si Politica 9, no. 1 (2015).

[9]Experimentele 1-3.

[10]Aceste observații ne dau o bună ilustrare a metodologiei baconiene a experimentării. Procesul studiat este cel în care lichidele ajung de la o distribuție neuniformă la o distribuție uniformă a spiritelor și părților tangibile, după separarea părților mai groase și a impurităților. Bacon enumeră parametrii relevanți pentru acest proces și scoate timpul din ecuație, pentru că accelearea timpului este ceea ce experimentatorul dorește să obțină. Pentru detalii cu privire la această strategie experimentală vezi Dana Jalobeanu, “Disciplining experience: Francis Bacon’s experimental series and the art of experimentation,” Perspectives on Science 24, no. 3 (2016); The Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Context, Foundations of Modernity (Bucharest: Zeta Books, 2015).

[11]Pentru Bacon, sub acțiunea căldurii, corpurile se „deschid”, părțile tangibile lăsând să intre între ele mai multe spirite. Vezi HDR, OFB XIII.

[12]Experimentele care urmează sunt unele dintre cele mai sofisticate experimente din SS, precum și cele pentru care avem înregistrări manuscrise. O comparație a șirului de experimente care urmează cu varianta din manuscrise ne arată că Bacon rescrie și reorganizează datele primare, atât din punctul de vedere al ordinii lor în argumentație, cât și din punctul de vedere al detaliilor spre care se îndreaptă atenția experimentatorului. Pentru o discuție vezi Jalobeanu, “Bacon’s apples: a case-study in Baconian experimentation; Graham Rees, “An Unpublished Manuscript by Francis Bacon: Sylva Sylvarum Drafts and Other Working Notes,” Annals of Science 38(1981).

[13]Acest ansamblu de experimente este organizat destul de riguros. Bacon oferă mai întâi o clasificare a tipurilor de limpezire, iar apoi un șir de experimente în dreptul cărora notează cărui tip de limpezire îi aparțin sau ce parametru relevant este investigat în experimentul respectiv.

[14] Drojdia este cea care transformă lichidul în „spirit”, producând un efect de aerare și fierbere, pe care Bacon îl pune pe seama spiritelor. Într-un anumit sens, avem un paradox aici: cu cât mai multă drojdie, cu atât avem mai mult spirit, și mai activ; însă este clar că simpla creștere a cantității de drojdie nu ajută la clarificarea lichidelor ci la o „tulburare” a acestora. De aici, Bacon trage concluzia că nu orice adăugare de drojdie duce la efectul scontat și că avem undeva un raport cantitativ între adăugarea de drojdie, multiplicarea spiritelor și clarificarea lichidului. Experimentatorul are de descoperit care este acest raport.

[15]Vezi experimentele 17-23.

[16]Vezi experimentele 46-48. Prepararea unui decoct implică fierberea componentelor și apoi limpezirea.

[17]Observați că în acest experiment Bacon introduce comparația cu un „grup de control”. Nu mai avem un experiment despre o singură sticlă de bere, ci o investigație comparativă a două sticle, din aceeași bere (din același butoi), situate în condiții diferite. Pentru o discuție vezi Jalobeanu, “Bacon’s apples: a case-study in Baconian experimentation.”

[18]„Ca mai sus” (lat.). Aici, Bacon propune o variere a condițiilor experimentului prin înlocuirea căldurii produsă de jăratic cu căldura produsă de varul nestins.

[19]Vezi experimentul 6 și nota…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *