Ansablu de experimente cu privire la speciile vizibile

761. Nu există niciun dubiu că lumina refractată va apărea mai mare, după cum va și colora lucrurile. Căci așa cum un șiling pe fundul apei va apărea mai mare, la fel și o lumânare într-o candelă, plasată pe fundul apei. Am auzit de un obicei ca licurici să fie puși în sticle pe fundul apei ca să atragă peștii[1]. Însă nu am aflat încă dacă atunci când un scafandru se scufundă cu ochii deschiși și înnoată pe spate vede lucrurile din aer mai mari sau mici. Căci este limpede că atunci când ochiul se află în mediul mai fin, iar obiectul este în mediul mai grosier, lucrurile apar mai mari; însă invers, când ochiul se află în mediul mai grosier, iar obiectul în mediul mai fin, nu știu cum stau lucrurile[2]

762. Ar fi bine să deslușim dacă mari refracții nu pot avea loc, cumva, și asupra reflexiilor, nu doar asupra razelor directe. De exemplu, ia un bazin gol, pune un dublon[3] de aur sau ce vrei tu în el, apoi depărtează-te de bazin până nu mai poți vedea banul, pentru că nu e în linie dreaptă, iar apoi umple bazinul cu apă și îl vei vedea în alt loc, din cauza reflexiei[4]. În continuare, pune o oglindă într-un bazin cu apă. Presupun că nu vei vedea imaginea în linie dreaptă sau la unghiuri egale, ci într-o parte. Nu știu dacă acest experiment nu ar putea fi extins astfel încât să vezi imaginea, dar nu oglinda, ceea ce ar fi o demonstrație bună pentru frumusețea și ciudățenia ei, căci ai vedea imaginea ca pe un spirit plutind în aer[5]. Ca de exemplu, dacă ar fi un rezervor sau un iaz de apă, vei plasa pe el cu fața în jos o pictură a diavolului, sau ce vrei tu, astfel încât să nu vezi apa. Apoi pune o oglindă în apă. Acum dacă poți vedea imaginea diavolului într-o parte, fără sa vezi apa, ar arăta ca diavolul[6]. Au o poveste veche în Oxford că părintele Bacon se plimba între două turle, lucru despre care se crede că a fost făcut cu oglinzi când el se plimba pe pământ[7].

Note explicative:

[1] Problema refracției este una esențială și încă parțial nerezolvată la începutul secolului al XVII-lea, când refracția este studiată atât în tratate de optică propriu-zisă cât și în tradiții alternative, cum ar fi cea a „matematicilor practice” și a constructorilor de instrumente, sau cea a magiei naturale. Deși observația conform căreia obiectele văzute în apă apar mai mari și deplasate se găsește deja în Seneca, Naturales quaestiones, I, VII. Seneca discută modul în care se vede un inel aruncat în apă, sugerând că  imaginea se formează la suprafața apei, dar și că apa acționează ca o serie de mici oglinzi (că refracția ar fi decompozabilă într-o serie de mici reflexii).  Această viziune asupra refracției este încă discutată în secolul al XVI-lea, cumva în paralel cu modul mai matematic în care se discută despre reconstrucția drumului razelor refractate și posibila relație între unghiul incident și cel refractat. Tema refracției este importantă și în tradiția perspectivistă și este discutată în tratatele de optică din secolele XIII-XIV ale lui Robert Grosseteste, Roger Bacon și Witello. La sfârșitul secolului al XVI-lea, Giovan Battista Della Porta dedică un întreg tratat fenomenului refracției (De refractione, 1594), în care încearcă să îmbine o tradiție matematică cu o „fizică” a refracției.  Caracteristic lui Della Porta și contemporanilor săi este un mod al discuției centrat pe obiectul care produce fenomenul – lentilă, sferă de sticlă, apă, o combinație lentile-oglinzi – și nu pe traiectoria razei, ca în discuțiile din a doua parte a secolului al XVII-lea. Pentru o discuție vezi Arianna Borrelli, “Thinking with optical objects: Glass spheres, lenses and refraction in Giovan Battista Della Porta’s optical writings,” Journal of Early Modern Studies 3, no. 1 (2014).

[2] Aceasta este o altă problemă mult discutată în optică, dar și în tradiții alternative, precum magia naturală. La începutul secolului al XVII-lea, contemporanul lui Bacon, Thomas Harriot, lucrează la un vast program experimental de studiere a modului în care se produce refracția în diferite medii. Vezi Robert Goulding, “Chymicorum in morem: Refraction, matter theory, and secrecy in the Harriot–Kepler correspondence,” Thomas Harriot and his world: Mathematics, exploration, and natural philosophy in early modern England (2012).

[3] Angel – monedă de aur de proveniență spaniolă.

[4] Acesta este un experiment comun în multe tratate sau colecții de secrete ale vremii. Îl găsim, de pildă, într-un manuscris al Secretum secretorum atribuit lui Roger Bacon și publicat, în secolul al XVI-lea, în diferite colecții de secrete. Așa cum remarcă Robert Goulding, nu avem de-a face cu o invenție medievală ci cu o transcriere adaptată a unei definiții din optica lui Euclid. Vezi Robert Goulding, “Deceiving the senses in the thirteenth century: Trickery and illusion in the secretum philosophorum,” Magic and the classical tradition (2006): 159.

[5] Magia naturalis a lui Della Porta conține numeroase experimente caracterizate de obținerea unei imagini care pare să plutească în aer. Pentru o discuție mai generală despre aceste imagini care plutesc în aer vezi Sven Dupré, “Images in the air: Optical games, magic and imagination,” in Spirits unseen: The representation of subtle bodies in early modern European culture (Brill, 2007).

[6] Un experiment similar se găsește în Della Porta, care folosește însă o combinație de lentile, în camera obscura și nu un vas cu apă. Însă Della Porta sugerează că se poate folosi un vas cu apă în locul lentilelor. Totuși, diferențele sunt destul de semnificative, astfel încât credem că sursa lui Bacon nu este, de această dată, Magia naturalis. Vezi Porta, Natural magick, 366.

[7] Una dintre istoriile apocrife despre Roger Bacon care se poate găsi în multe dintre colecțiile de secrete. Despre modul în care această tradiție a secretelor interacționează cu tradiția perspectivistă sau cu cea a instrumentelor optice vezi Eileen Adair Reeves, Galileo’s glassworks: the telescope and the mirror  (Cambridge, Mass. ; London: Harvard University Press, 2008).

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *