Ansamblu de experimente cu privire la separările corpurilor datorită greutății

Problema în aceste experimente este separarea amestecurilor de lichide (precum vinul amestecat cu apă, sau apa sărată, amestecată cu apă dulce). Experimentele vin în continuarea celor despre filtrare și strecurare (în care părțile solide erau scoase din amestecul lor cu lichide). Sursa acestor experimente este baconiene este Giovan Battista Della Porta, Magia naturalis, Cartea XVIII, capitolele 1 și 3. Bacon preia câteva dintre rețetele lui Della Porta de separare a apei de vin, însă le folosește destul de liber, într-un mod creativ. Spre deosebire de Della Porta, Bacon pare interesat de explicația teoretică a tehnologiei de separare discutate. Găsiți aici experimentele lui Della Porta.porta-separation

14. Ia un vas de sticlă cu baza largă și gâtul lung și îngust și umple parțial baza vasului cu apă. Ia apoi un alt vas de sticlă, în care puiunamestec de claret[2]și apă; întoarce primul vas cu baza în sus, astupându-i gura cu degetul. Apoi cufundă gura vasului în cel de-al doilea vas și îndepărtează degetul; ține-l în poziția aceasta pentru o vreme, și astfel vinul se va separa de apă. Vinul va urca și se va statornici în partea de sus a vasului de deasupra, iar apa va coborî și se va așeza pe fundul vasului de dedesubt. Trecerea se poate vedea cu ochiul liber, căci vei vedea un firicel de vin cum se ridică prin apă. Ca să vezi mai bine, n-ar strica să atârnivasul de deasupra într-un cui, fiindcă procesul ia ceva vreme. Dar mișcarea încetează de-ndată ce pe fundul vasului de dedesubt s-a strâns suficient de multă apă, pură și neamestecată, încât gura vasului de deasupra să fie complet cufundată în ea.

15. Pune vin în vasul de deasupra și apă în cel de dedesubt: nu se petrece nici o mișcare. Pune apă curată în vasul de deasupra, iar în cel de dedesubt apă colorată, sau invers: nu se petrece nici o mișcare. Pe de altă parte, am încercat cu un amestec de trei părți de apă și o parte vin în vasul de dedesubt, și s-a produs mișcarea [de separare]. Această separare a apei de vin pare să se datoreze greutății, căci apare doar dacă corpurile au greutăți diferite, altfel nu va merge; iar corpul mai greu trebuie să fie întotdeauna în vasul de deasupra. Ia aminte, însă, și că mișcarea se pornește pentru că apa a fost suspendată deasupra, iar o greutate mare de apă din baza vasului este susținută de o coloană îngustă de apă din gâtul vasului. Altfel, dacă le lași multă vreme într-un singur vas, apa și vinul nu se vor separa[3].

16. Acest experiment ar putea extins de la amestecuri de câteva lichide la corpuri simple formate din câteva părți asemănătoare[4]. Încearcă așadar cu saramură, sau apă sărată, și cu apă dulce, punând apa sărată (care este mai grea) în vasul de deasupra, și vezi dacă cea dulce se va ridica. Încearcă și cu apă amestecată cu mult zahăr și cu apă curată, și vezi dacă apa care se ridică este sau nu dulce. În acest scop, ar fi bine să faci un picurător în baza vasului de deasupra.

Note explicative:

Primul lucru care trebuie semnalat este că textul Sylva nu conține diagrama atașată de mine acestui post. Am preluat diagrama lui Della Porta din experimentele corespunzătoare, pentru că este mult mai ușor de urmărit pe ea despre ce fel de instrument și tehnologie de separare este vorba. Totuși, nu trebuie uitat că Bacon NU o preia. De ce?

Apoi, o comparație textuală dintre experimentele lui Bacon și rețetele de separare propuse de Della Porta ne arată clar că cei doi sunt interesați să realizeze și să pună în evidență aspecte foarte diferite (fac ei același experiment?).

[2] În secolele XVI-XVII, sub acest nume erau cunoscute vinurile ușoare de culoare roșie, pentru a le distinge de vinurile albe sau de vinul roșu vechi. Apoi, numele de claret este asociat vinului roșu, ușor, de Bordeaux.

[3]Aceste variații sunt introduse pentru a stabili care sunt condițiile experimentale și limitele de producere ale efectului. Bacon indică faptul că atârnarea instrumentului, așezarea lichidului mai greu în vasul de deasupra, precum și gâtul foarte îngust al vasului sunt factori esențiali pentru producerea mișcării de inversare a lichidelor.

[4] Variația propusă în experimentul 16 ilustrează una dintre regulile baconiene a artei experimentării, și anume extinderea. Pentru o discuție a metodologiei experimentării, chiar pe aceste exemple din experimentele 15 și 16, vezi DAS V, 2 (SEH I 626-633 / IV 415-421).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *