Pentru seminarul din 11 si 12 decembrie

ATENTIE: VOM FACE SEMINAR DE FILOSOFIE NATURALA ATAT IN 11 CAT SI IN 12 DECEMBRIE

Tema: istoria naturala baconiana si aparitia stiintei moderne in Early Royal Society

Pentru 11 decembrie: Francis Bacon, Parasceve (Preparatives for a natural history…. textul care incheie volumul Instauratio Magana si urmeaza dupa Noul Organon in editia pe care o aveti in drop-box. Fisierul se numeste: Novum Organum & Parasceve).

Pentru 12 decembrie:  Am facut in drop-box, folderul cursului, un folder special care se numeste Royal Society. Gasiti in el carta Royal Society si primul numar din Philosophical transactions, un volum de Robert Boyle (recenzat in acest numar din Philosophical transactions, adica Natural and experimental  History of Cold) respectiv un text de Robert Hooke care isi propune sa infatiseze ‘starea generala a filosofiei naturale’ la 1670. Pentru amuzament si ‘further reading’ v-am pus relatarea unui voiaj in Anglia la 1665, scris de un remarcabil scriitor (istoric si discipol al lui Gassedi), Samuel Sorbiere. Contine si o descriere simpatica a Societatii Regale si membrilor ei.

Pentru miercuri va rog sa treceti prin urmatoarele:

1. carta societatii regale

2. prefata la Philosophical transacations si recenzia la Boyle, history of cold

3. prefata la tratatul lui Boyle.

Pentru ultima saptamana de scoala, vom citi si restul, tot asa, pe bucati, iar cursurile de pana la vacanta vor fi dedicate ‘filosofiei experimentale’ a Royal Society.

5 Comments

  • Adriana Z
    December 9, 2012 - 12:40 pm | Permalink

    Întrebări 11 decembrie:
    1. Cine sunt „the Moderns” la care face referire Bacon la pagina 455 jos? Se referă la contemporanii săi?
    2. Când Bacon spune la pagina 457 că informațiile oferite de un anumit tip de istorii naturale sunt practic nefolositoare, se referă la faptul că acestea numai descriu și nu subsumează unor legi sau principii generale respectivele trăsături?
    3. Nu îmi este foarte clar ce presupune the History of Pretergenerations. Ține de anumite anomalii din natură? Și ce s-ar înțelege prin aceste anomalii?
    4. Bacon ne spune că produsul acestei Istorii naturale trebuie să fie adaptat scopurilor filosofiei sau demersurilor ei, însă nu este clar cum s-ar realiza acest lucru. Este interesant de văzut cum își imagina Bacon că putem integra rezultatele acestor experimente în filosofie, dat fiind că ele seamănă cu munca oamenilor de știință din zilele noastre. (Dacă integrarea lor se realizează atunci când le interpretăm, asta înseamnă că filosofia ar trebui să interpreteze rezultatele experimentelor științifice. )

  • Brindusa
    December 10, 2012 - 9:19 pm | Permalink

    1.Nici eu nu am înteles ce presupune History of Pretergenerations.
    2. Care este munca interpretatorului, care va urma dupa ce istoria este scrisa?
    3. Mi se pare interesant ca îmi pare a fi nu doar o munca de înmagazinare a ceea ce deja stim (istorie) ci Bacon îndeamna sa fie puse întrebari, care sa încurajeze investigatii ulterioare.

  • DianaG
    December 11, 2012 - 12:46 am | Permalink

    Intrebari 11 decembrie:

    1. Bacon sustine ca nu are incredere in eforturile celor care nu sunt obisnuiti cu natura(“acquainted with nature”). Ce inseamna a fi obisnuit sau a cunoaste natura? Faptul ca ai realizat anumite experiemente sau pur si simplu faptul ca esti experimentator? Dar daca nu faci expriementele utile istoriei/istoriilor pe care le intentioneaza Bacon?
    2. La inceputul textului, atunci cand imparte natura in cele trei conditii, Bacon afirma ca a doua conditie este cea care relationeaza cu Monstri, atunci cand natura nu isi urmeaza cursul ei obisnuit datorita arogantei materiei si impediementelor. Nu imi este foarte clar ce cazuri are in vedere aici Bacon. Cum ajunge sa recunoasca el aceasta categorie – cum recunoaste arogantei materiei si impedimentele respective? Prin intermediul experimentelor? Cu ajutorul observatiilor? Si daca ar fi asa, atunci care este punctul de reper, de la care trebuie sa porneasca, pentru a spune ca in comparatie cu starea libera a naturii, care are o anume structura, exista anumite situatii pentru a doua conditie a naturii.

  • Paul Mocanu
    December 11, 2012 - 2:45 am | Permalink

    1. Autorul spune ca Aristotel nu a facut Istorie Naturala. In ce sens nu a facut: problema rigurozitatii, sau il acuza de faptul ca pentru el conta mai mult ontologia/metafizica decat fizica? Este o problema, asadar, de metodologie sau pur si simplu de rigoare?(p.455)

    2. Nu inteleg exact ideea “nobilitatii argumentelor”, asa cum apare ea la pag. 467. Intr-un fel aceasta problema este legata si de prima: care este metodologia efectiva: bottom-up sau top-down? Au prioritate axiomele, experimentele sau exista un fel de echilibru intre cele doua?

  • DianaG
    December 11, 2012 - 10:17 pm | Permalink

    In ceea ce priveste tratatul lui Boyle, imi pare interesant faptul ca el il structureaza dupa istoria pe care o construieste Bacon, insa dupa ceea ce el isi propune pare sa faca mai mult decat atat. Prin intermediul experimentelor sale el incearca sa accepte sau nu diferitele teorii cu privire la modul in care se comporta corpurile atunci cand ingheata. Astfel, se bazeaza pe regulile de investigare pe care le prezinta in Noul Organon Bacon si ajunge ca experimentele sale sa fie specifice, sa studieze in special fenomenele legate de inghet.
    Referitor la carta Societatii Regale, avand in vedere modul de structurare, accentul pe care il ofera experimentelor, alegerii oamenilor din diferite domenii care aveau sa faca parte din societate, putem spune ca sunt puse bazele stiintei moderne? Stiinta moderna ca o stiinta ce se bazeaza foarte mult pe rezultatele experimentelor.

  • Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *