Pentru seminarul din 11 decembrie

ANUNT: IN 11 DECEMBRIE VOM INCEPE LA ORA 10 SI VOM FACE CURS SI SEMINAR DE FILOSOFIA STIINTEI SI UN SEMINAR DE FILOSOFIE NATURALA.

Pentru seminarul de filosofia stiintei va rog sa cititi

Salmon, C. W. Rational prediction, Curd and Cover 433-445

Achinstein, P. Explanation versus Prediction: Which carries more weight?, 481-494

 

Textele se gasesc in drop-box.

5 Comments

  • Adriana Z
    December 9, 2012 - 12:29 pm | Permalink

    Întrebări text Salmon:
    1. Este discuția critică într-adevăr metoda științei? (Ținând cont și de ceea ce am discutat la seminarele trecute, nu toți ar fi de acord cu ceea ce afirmă Popper la pagina 439 în textul lui Salmon)
    2. O observație :Chiar dacă nu putem vorbi de predicție fără inducție, Salmon nu a făcut decât să ne readucă problema inducției pe masă, fără să ne ofere o soluție.
    3. Eu înțeleg din textul lui Salmon că alegerea între teorii ar putea să aibă motivații psihologice, (p. 439) dar că pe noi ne interesează justificarea. Poate că totuși nu există o justificare rațională și, în fapt, preferințele legat de anumite teorii sunt exact asta, preferințe. Însă, de-a lungul timpului, unele se vor dovedi mai folositoare decât altele și vor rămâne în uzul științific (sunt coroborate mai bine cu faptele, fac predictii mai „reliable”, explică mai multe lucuri etc.), chiar dacă alegerea lor nu a fost justificată. E doar o idee…
    Întrebări text Achinstein:
    4. Nu ar împiedica într-un anumit sens, teza 2 de la pagina 489 un progres al științei ?

  • Brindusa
    December 10, 2012 - 9:31 pm | Permalink

    Salmon sustine ca daca nu avem criterii rationale pentru alegerea asumptiei generale atunci putem deduce orice. Nu este “orice” mult spus? Si chiar daca deductiile vor fi mai variate, asta nu-i un lucru bun, ca putem vedea care da seama de fapte empirice? Mai periculos mi se pare când avem asumptii generale care ne dau aceleasi deductii, care dau seama de fapte, si nu stim care din asumptii e buna.

  • Barsan Mihai
    December 11, 2012 - 12:00 am | Permalink

    1. In legatura cu textul lui Salmon, ma gandesc ca teoria, dupa cum ar spune Kuhn o paradigma (ca un puzzle) prin care si un cadru in care se lucreaza. Ea poate fi inlocuita de un alt cadru pentru ca T1, istoric vorbind, avea in vedere un numar limitat de explicatii a unor fenomene. Insa T2 poate sa explice mai mult de atat. Ca exemplu ma gandesc la Newton si Einstein, teoria celui din urma rezolva un cadru mult mai mare, insa si ea are un numar de explicatii pentru fenomenele care se manifesta, are o “limita”.
    De asemenea tot la acest text, gasesc ca nu este explicat prea clar ce este o predictie stiintifica clar, in masura in care Salmon alege sa vorbeasca despre un discurs critic si sa ia aceasta atitudine, insa nu are in vedere faptul ca unele descoperiri stiintifice care se bazeaza pe experiment si predictie sunt intr-o legatura directa si cu o practica: spre exemplu tehnologia- e un produs pentru oameni destul de semnificativ, astfel in stiinte chiar daca o teorie este refulata de demonstratii si teste si se pune in loc alta teorie, totusi obiectele produse de T1 vor fi imbunatatite de descoperirile noi care le presupune T2. Nu este suficient sa se faca o deductie din asumtia generala pentru ea de obicei merge sistematic catre un rezultat si se bazeaza pe o coerenta obiectiva si nu putem lasa sa se inteleaga orice ci un lucru specific.

  • DianaG
    December 11, 2012 - 12:13 am | Permalink

    Intrebari text Salmon:
    1. Prima intrebare pe care eu o am refera la intrebarea numarul 3 a Adrianei. Daca ajungem intr-un punct in care preferinta, fara o justificare rationala, are drept consecinta alegerea unei anumite teorii care se dovedeste a fi cea corecta, atunci vom considera la fel ca totul a fost rational? Rezultatul este ca pornesc doar de la preferinta, fara nimic rational si conchid, prin intermediul dovezilor, ca am facut alegerea corecta. Sau nu exista o astfel de posibilitate si toate alegerile sunt rationale?
    2. Putem afirma ca alegerea unei anumite teorii este rationala relativ la perioada la care ne referim? Spre exemplu, in perioada lui Newton era rational pentru el sa formuleze intr-un anumit fel legea gravitatiei, iar astazi lucrurile fiind diferite, este mai rational pentru noi sa modificam legea gravitatiei fromulata de Newton. Si totusi, nu este o parere unanim acceptata ca intotdeauna teoriile au pornit de la justificari rationale.
    Pot exista cazuri in care avem o teorie formulata si aleasa sa aiba efectele pe care ea le prezice si totusi sa ajungem la concluzia ca teoria in cauza era in mare parte gresita. Cat de corect ajungem sa utilizam termenul de “justificare rationala” de vreme ce, de multe ori avem dovezi insuficiente? Nu se rezuma totul, pana la urma, la preferinta pentru o anumita teorie? Daca nu detin toate informatiile de care am nevoie atunci cand formulez o teorie, cat de rational sunt eu, in calitate de om de stiinta, atunci cand aleg o teorie in defavoarea alteia?

  • Paul Mocanu
    December 11, 2012 - 1:52 am | Permalink

    Salmon: Intreaga discutie mi se pare pur si simplu un joc lingvistic, ce, in cel mai bun caz ar slabi teza popperiana. La pagina 442, spre ex., in cazul “No smoking, please” tot contra exemplul sau se rezuma la ” may have considerable predictive import”. Pe undeva mi se pare ca accentul pica pe intentionalitatea individului, fapt care nu poate fi determinat 100%, de multe ori nici macar de el insusi (dupa cum s-a demonstrat in filosofia actiunii).

    Achinstein: Aici nu am intrebari efective, ci mi se pare (cum de altfel cred ca doreste si autorul sa indice), ca intre cele doua metode de demonstrare a unei teorii h (explicarea fenomenelor trecute/ predictii), trebuie ales in functie de domeniul in care lucram si de problema pe care dorim sa o rezolvam: problema minte-creier, vom alege varianta descriptiva; in meteorologie, vom alege varianta predictiva.

  • Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *