Curs 8 martie: Prima utopie stiintifica – Francis Bacon, Noua Atlantida

Noua Atlantida apare postum, la cateva luni dupa moartea autorului, in 1626. Pentru cititorul din epoca, Noua Atlantida este pur si simplu partea a doua a unui volum gros, in folio, denumit Sylva Sylvarum or a natural history in ten centuries

Contextul aparitiei

Ca mai toate volumele lui Bacon, titlul e oarecum misterios si legatura lui cu continutul volumului trebuie explorata. Nu e pentru prima oara cand Bacon formuleaza un titlu pe jumatate in latina, pe jumatate in engleza. “Sylva” (padure) reprezinta un termen tehnic in retorica (il gasim la Cicero si Quintillian) pentru a desemna materialul brut din care retorul urmeaza sa construiasca un discurs. Exista numeroase scrieri in secolul al 16-lea care poarta acest titlu, fie in latina, fie in engleza.

 

“Padurea” pe care Bacon o construieste contine insa nu materiale pentru constructia unor discursuri, ci materiale cu ajutorul carora se poate reconstrui filosofia naturala (studiul naturii). Subtitlul (in engleza) ne anunta ca este vorba despre o “istorie naturala”.

Pagina de garda a volumului merita un studiu iconografic. Pe ea se regasesc elemente pe care Francis Bacon le-a mai folosit in volumul care deschidea marele lui proiect de reforma a cunoasterii denumit Instauratio Magna (Marea Instaurare): coloanele lui Hercule (stramtoarea Gibraltar) referirea la “globul” cunoasterii umane, Mundus intellectualis si oceanul care urmeaza a fi explorat gratie noii metode (sau a noii filosofii). Apar si elemente noi si interesante. Globul cunoasterii sta sub soarele divinitatii (in partea de sus a imaginii este un tetragramaton, unul dintre numele divine, in litere ebraice) strajuit de doi ingeri (arhangheli).

 

Acesta este contextul in care apare, in 1626, Noua Atlantida, ca un text bine ascuns la capatul ‘istoriei naturale’, un text neanuntat pe prima pagina a volumului, cu pagina de titlu separata insa fara an sau numele tipografului. (pentru detalii McCulclough, “Materials for the building”, Intellectual History Review, 2010).

Istoria naturala baconiana

Istoria naturala reprezinta un concept foarte important pentru Francis Bacon. Simplu spus, ea este baza factuala a cunoasterii, un depozit de fapte, experimente, observatii, date observationale pe care urmeaza sa se construiasca cunoasterea.

Cunoasterea este, in viziunea lui Bacon, de tip piramidal:  la baza piramidei este istoria naturala, trunchiul piramidei este fizica iar varful piramidei, metafizica.

Ce legatura are insa Noua Atlantida cu toate acestea? Citita astfel in context, Noua Atlantida pare sa faca parte din proiectul lui Bacon de a construi o baza factuala pentru cunoastere.  Noua Atlantida ne prezinta, cu alte cuvinte, institutia necesara pentru a produce tipul de istorie naturala pe care Bacon il vede drept conditia necesara oricarei reforme a cunoasterii.

Asa ne si este prezentat textul de editorul sau, William Rawley (secretarul, capelanul si colaboratorul lui Bacon): ca fiind un text neterminat, o “fabula” scrisa cu scopul de a trimite in lume modelul institutional numit Casa lui Solomon.

Cum citim Noua Atlantida

Noua Atlantida a fost subiectul unor lecturi dintre cele mai diferite, inca la putina vreme dupa aparitie. A fost categorisita drept scriere literara, fabula, utopie, proiect de societate stiintifica (de pus in practica), text esoteric ‘cu cheie’ care trimite la o societate secreta etc. Interpretarile nu sunt mai putine nici astazi (vezi bibliografia secundara a cursului).

Pe de alta parte, Noua Atlantida se ocupa in mod clar cu cele patru intrebari pe care le-am plasat, in cursul nostru, la ‘originea’ utopianismului stiintific. Avem de-a face, in textul baconian, cu descrierea unei societati in care cunoasterea de tip stiintific (empiric, experimental) este putere (putere asupra naturii si societatii) si, prin urmare, e important atat cum este produsa, cat, mai ales, cum este administrata, cine are acces la ea, si cum se transmite mai departe. La toate aceste intrebari, Bacon ofera raspunsuri originale si demne de o discutie aprofundata.

Probleme interesante

Exista insa si o serie de alte probleme interesante in Noua Atlantida. Putem vedea textul ca pe o incercare de a legitima noul tip de stiinta experimentala propus de Bacon. Ca urmare, se pune imediat problema relatiei intre stiinta si religie (vezi episodul crestinarii Bensalemului), a raportului intre stiinta si politica, respectiv intre stiinta si morala (sociala).

 

Bibliografie:

articol_colclough2010

Further reading

Dana Jalobeanu, Noua Atlantida: enigmele unui text neterminat, in Bacon, Noua Atlantida, Nemira, 2007

Dana Jalobeanu, Casa lui Solomon sau fascinatia utopiei, ALL, 2011, Introducere

Dana Jalobeanu, “Bacon’s Brotherhood and its classical sources”, in Philosophies of technology, edited by Claus Zittel, Gisela Engel, Romano Nanni, Intersections 11/(2008), Brill, vol I, 197-231

Dana Jalobeanu, The fascination of Solomon’s House in seventeenth century England”, in Vlad Alexandrescu, Branching off: The Early Moderns in quest of the unity of knowledge, Zeta Books, Bucharest, 2009

Alte articole interesante:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *