Category Archives: Filosofia stiintei

Filosofia stiintei

Filosofia stiintei

Miercuri 8-12

Sala 6

Dr. Dana Jalobeanu

the-escher-view-martin-williams

Cursul îşi propune să ofere o privire introductivă de ansamblu asupra câtorva dintre temele principale, dezbaterilor şi întrebărilor actuale din filosofia ştiinţei. Este un curs de modul pentru anul III filozofie teoretică însă poate fi luat ca opţional de studenţii motivaţi din orice an de studiu.

Nivel: avansat (anul III)

Cursul va consta dintr-o prelegere de 1 oră, urmată de discuții (30) min, urmat de un seminar de 2 ore. Seminarul va fi organizat ca grup de lucru pe anumite texte. Studenţii sunt chemaţi să citească atent şi critic textele şi să le comenteze la seminar.

Cursul are o componentă online: pe blogul cursului, se vor discuta temele de seminar, precum și unele dintre temele de curs.

 

Reguli de funcţionare și cerințe:

Prezenţa la curs și la seminar este obligatorie. În cazul în care, din motive obiective, sunteți siliți să lipsiți sau să întârziați la o întâlnire, va rog să mă anunțați din timp. Nu puteți lipsi la mai mult de 3 întâlniri pe parcursul semestrului.

Cursul începe la 8.30 – oră la care toți studenții vor fi în sală, cu textele de seminar citite. Studenţii au obligaţia să aibă la ei, la fiecare seminar, textul zilei respective (în caz contrar, sunt consideraţi absenţi). Seminarul este o discuţie (moderată) pe text care va începe de la o serie de întrebări anunţate la începutul orei de seminar (pe un hand-out) şi în care vor fi evaluate şi apreciate punctele de vedere argumentate şi formulate „la subiect”. Sunt însă încurajate conexiunile între textul discutat şi alte teme de interes din domeniu, exemplele, şi, în general, întrebările de orice fel. Folosiţi seminarul pentru a încerca sa va lămuriţi, şi nu neapărat pentru a încerca să câştigaţi o dispută. A învăţa să discuţi în contradictoriu pe marginea unui subiect filosofic este una dintre cerinţele vieţii academice.

NB: Am cerut pentru curs si seminar sala 6 pentru ca e singura in care se poate schimba dispozitia băncilor. Vă rog să modificați aranjamentul băncilor în așa fel încât la seminar să fim dispuși într-un careu în care ne putem vedea și putem discuta normal cu toți cei prezenți.

 

Evaluare:

Evaluarea la prima sesiune de examene

Evaluarea seminarului: se face pe parcurs. Sunt notate prezenţa şi activitatea studenţilor la discuţiile de seminar şi prezentările făcute în cadrul seminarului, contribuţia studentului la blogul cursului (postări, întrebări) precum şi capacitatea studentului de a construi o lucrare pornind de la o temă dată.

Lucrare de seminar:

Lucrarea va avea 4-6 pagini şi va respecta standardele scrierii academice. Va fi originală şi va cita corect referinţele bibliografice. Lucrările trebuie tehnoredactate (font 12, la 1 rând şi jumătate, note de subsol, bibliografie, introducere şi concluzii). Subiectul lucrării trebuie discutat cu titularul de curs, cu care se va conveni individual asupra bibliografiei necesare. Folosiţi, pentru aceasta, orele de birou ale titularului de curs. Calendarul predării lucrării este după cum urmează:

 

  1. Deadline pentru discuţia cu titularul de curs asupra temei şi ipotezei de lucru a lucrării: 1 noiembrie
  2. Deadline pentru predarea unui draft al lucrării 15 decembrie
  3. Deadline pentru predarea lucrării finale 10 ianuarie

 

Fiecare zi întârziere după deadline se penalizează cu un punct din notă.

Examen final:

Colocviu de prezentare a lucrărilor. Prezentări de 15 minute (cu diapozitive) plus 15 minute de intrebări. Se punctează: prezentarea proprie, răspunsul la întrebări și întrebările și luările de poziție la adresa lucrărilor celorlalți.

 

 

Evaluarea în examenul restant  (la prima şi următoarele sesiuni de restanţe)

  1. bibliografia      adnotată a seminarului: notiţele de lectură la toate textele propuse la      seminar în acel an, cu comentarii care dovedesc citirea critică a textelor      respective (30 % din notă)
  2. lucrare de 4      pagini construită pornind de la una din temele indicate (30 %)
  3. examen      oral  în care se va prezenta      lucrarea scrisă şi se va discuta pe bibliografia adnotată (40 % din notă)

Despre plagiat:

Plagiatul se defineşte ca împrumutul oricărei idei sau pasaj provenit de la un alt autor fără citarea corespunzătoare a acestuia în note de subsol. Orice încercare de plagiat atrage după sine pierderea examenului.

 

 

Ore de consultaţii: imagesCARNMM6C

Miercuri 13-14, Joi 11-12

Puteți de asemenea folosi intervalul 8-8.30 ca interval de consultații.

 

Bibliografie orientativa:

Bibliografie introductiva:

Chalmers, A What is this thing called science? Hackett, 1976

Hacking, Representing and intervening, Cambridge University Press

 Texte pentru seminar din:

Martin Curd, J. A. Cover, Philosophy of Science: the central issues, Norton et. comp, London, 1998

Boyd, Gasper and Trout, The Philosophy of Science, Bradford Book, MIT, 1992

Donovan, Laudan, Laudan, Scrutinizing Science, 1992

Salmon, Earman, Glymour, Lennox et. all, Introduction to the philosophy of Science, Hackett, 1992

 

Teme de curs:

Miercuri 2 octombrie

Filosofia ştiinţei . Prezentarea domeniului şi a direcţiilor de studiu. Unde (şi cum) se face filosofia ştiinţei în momentul de faţă? Direcţii de cercetare, centre de cercetare, reviste importante, dezbateri în curs etc.

Ce este filosofia ştiinţei? Care sunt direcţiile şi întrebările interesante ale filosofiei ştiinţei? Filosofia ştiinţei şi filosofia ştiinţelor speciale. Foundations of science. Cine şi unde face filosofia ştiinţei.

 

Miercuri 9 octombrie

 Știința normală

Material de discuţie pentru seminar

Kuhn, Thomas (1962): The Structure of Scientific Revolutions. Chicago and London: Chicago UP (second edition 1969). Chapters 2-4

 

Bibliografie suplimentară

Prefața la ediția a II-a a Structurii revoluțiilor științifice

 

 Miercuri 16 octombrie

Falsificaționismul

 Texte pentru seminar:

Earman, Glymour (1980), “Relativity and eclipses: the British 1919 expedition and its predecessors, Historical studies in physical studies, 11 (1) 49-85

Almassi, B. Trust in expert testimony: Eddington’s 1919 Eclipse Expedition and the British response to General Relativity, Studies in History and Philosophy of Modern Physics, 40 (2009) 57-67

 

Bibliografie suplimentară:

Eddington, Weighting light, in Space, time and gravitation 1920

Waller, J. Fabulous facts and fiction in the history of scientific discovery, cap. Newton’s Eclipse.

 

Miercuri 23 octombrie

 Revoluții și transformări de paradigmă

Texte pentru seminar: Kuhn, Ch. 5-7

Bibliografie suplimentară:

Wray, K Brad. “Kuhnian Revolutions Revisited.” Synthese 158, no. 1 (2007): 61-73.

 

 

Miercuri 30 octombrie

Confirmare, coroborare, falsificare: conjecturi, ipoteze și experimente

Texte pentru seminar:

Popper, K. Science: Conjectures and Refutations, in Curd, Cover, eds. (1998), 3-11

Putnam, H. The „Coroboration” of Theories, in Boyd, Gasper, Trout, 1992, 121-139

 

Miercuri 6 noiembrie

 Observaţie, experiment, baza empirica a ştiinţei şi problema sub-determinării teoriilor

Exemplu 1: Disputa Newton-Hooke cu privire la natural luminii şi noţiunea de experiment crucial

Bibliografie: The Newton Project (resursă internet care conţine textele primare ale controversei)

Bibliografie suplimentară:

Lohne, J. “Experimentum Crucis.” Notes and Records of the Royal Society 23 (1968): 169-99.

 

Miercuri 13 noiembrie

Underdetermination

 Texte de discutat pentru seminar

Duhem, Physical Theory and Experiment, in Curd, Cover, 257-280

Quine, Two dogmas of empiricism, ibid. 281-302

Bibliografie suplimentară: Duhem, The Aim and Structure of Physical Theory, Ch. 1-4

 

Miercuri 20 noiembrie

 Underdetermination (II)

 Texte de discutat pentru seminar:

Laudan, L. Demystifying Underdetermination, 320-354

Bibliografie suplimentară

Gillies, D. The Duhem Thesis and the Quine Thesis, Curd, Cover, 302-320

 

Miercuri 27 noiembrie

 Ce rol joacă experimentele?

Texte de discutat pentru seminar:

Hacking, Ian, Philosophers of Experiment.” Paper presented at the PSA: Proceedings of the Biennial Meeting of the Philosophy of Science Association, 1988

Steinle, Friedrich. “Entering New Fields: Exploratory Uses of Experimentation.” Philosophy of Science  (1997): S65-S74.

Bibliografie suplimentara:

Steinle, Friedrich,  “Experiments in History and Philosophy of Science.” Perspectives on Science 10, no. 4 (2002): 408-32.

 

Miercuri 4 decembrie

Prediction and evidence

Texte de discutat pentru seminar

Salmon, C. W. Rational prediction, Curd and Cover 433-445

Hempel, C.G: Criteria of confirmation and acceptability, 445-460

Achinstein, P. Explanation versus Prediction: Which carries more weight?, 481-494

 

 

Miercuri 11 decembrie

Teorii şi programe de cercetare

Texte de discutat pentru seminar:

Bibliografie: Lakatos, “Falsificationism and the methodology of research programmes”, in Lakatos, The methodology of scientific reseach programmes, Philosophical papers vol. 1, edited by John Worrall, Gregory Currie, CUP, 1978 (reprinted)

 

 

Miercuri 18 decembrie

Lakatos: filosofia stiintei şi reconstrucţiile conceptuale

Texte de discutat pentru seminar:

Lakatos, I. (1978): History of science and its rational reconstructions, in I. Lakatos:

The Methodology  of Scientific Research Programmes, Philosophical Papers Vol.

I. Ed. By John Worrall and Gregory Currie, Cambridge University Press,

Cambridge, 1978, pp. 102-138

 

 

Miercuri 8 ianuarie

 Ştiinţă versus pseudo-ştiinţă: o problemă actuală. Se poate formula un „criteriu de demarcaţie”?

Texte de discutat la seminar

Kuhn, T. Logic of Discovery or Psychology of Research?, ibid.,11-20

Lakatos, I. Science and Pseudoscience, ibid, 20-27

 

Miercuri 15 ianuarie

Problema criteriului de demarcaţie (II)

Texte de discutat la seminar

Thagard, P. Why Astrology is a Pseudo-science? In Curd, Cover, 27-38

Ruse, M. Creation-Science is not Science, ibid. 38-48

Laudan, Commentary: Science at the Bar: Causes for Concern, ibid. 48-54

Ruse, M. Response to the commentary, 54-62

 

 

 

Filosofia stiintei

Pentru seminarul din 8 ianuarie

La cursul si seminarul din 8 ianuarie vom continua discutia noastra despre explicatia stiintifica. Va rog sa cititi urmatoarele texte din lista noastra, si anume:

Carnap, The value of laws: explanation and prediction, Curd and Cover, 678-685

Hempel, Two basic types of scientific explanation, ibid. 685-695

Ne-a ramas de anul trecut textul lui Putnam (Putnam, H. The „Coroboration” of Theories, in Boyd, Gasper, Trout, 1992, 121-139) pentru care Adriana se oferea sa faca o scurta prezentare. As propune sa-i rezervam si acestuia 30 de minute in seminarul nostru.

Astept aici comentariile si intrebarile voastre (pana marti la ora 11).

 

Filosofia stiintei

Pentru seminarul din 11 decembrie

ANUNT: IN 11 DECEMBRIE VOM INCEPE LA ORA 10 SI VOM FACE CURS SI SEMINAR DE FILOSOFIA STIINTEI SI UN SEMINAR DE FILOSOFIE NATURALA.

Pentru seminarul de filosofia stiintei va rog sa cititi

Salmon, C. W. Rational prediction, Curd and Cover 433-445

Achinstein, P. Explanation versus Prediction: Which carries more weight?, 481-494

 

Textele se gasesc in drop-box.

Filosofia stiintei

Pentru 4 decembrie (si anunt)

Pentru 4 decembrie va rog sa cititi

Lakatos, “Falsificationism and the methodology of research programmes”, in Lakatos, The methodology of scientific reseachprogrammesPhilosophical papers vol. 1, edited by John Worrall, Gregory Currie, CUP, 1978 (reprinted)

Gasiti textul in drop-box (intreg volumul). Atentie, e un format rar.

 

De asemenea va amintesc ca nu facem cursul si seminarul de filosofie naturala miercuri, ci, IN LOCUL lor, fac prezenta la conferinta si la seminarul pe care le organizez miercuri, joi si vineri. Miercuri la 18 la seminarul departamentului va vorbi Richard Serjeantson (Cambridge), iar joi si vineri vor fi prelegeri de la 9 la 18. Gasiti programul evenimentelor pe pagina de internet. Prezenta voastra la aceste evenimente conteaza ca activitate de curs la cursul/seminarul de early modern philosphy si se puncteaza ca atare. Voi creea un loc unde sa puteti posta intrebari etc. pe pagina cursului de filosofie naturala.

Filosofia stiintei

Pentru seminarul din 20 noiembrie

Pentru seminarul din 20 noiembrie aveti de citit

Larry Laudan, Demistifying Underdetermination, din Curd & Cover.

Suplimnetar: Glilies, The Duhem thesis and the Quine thesis, din Curd and Cover.

Astept aici intrebarile voastre sub forma de comment. Nu uitati de deadline cei care inca nu mi-au dat subiect de lucrare. Incepand de marti incep sa curga penalizarile pentru intarziere.

Filosofia stiintei

Marti 13 noiembrie

La cursul și seminarul de săptămâna viitoare ne vom ocupa de problema subdeterminării/supradeterminării în relația teorie-experimente. La curs vom lucra pe o serie de exemple celebre din istoria și filosofia științei (experimentul Eddington în special).

Textele pentru seminar sunt:

Duhem, Physical Theory and Experiment, in Curd, Cover, 257-280

Quine, Two dogmas of empiricism, ibid. 281-302

Vă rog să postați aici comentarii și întrebări.

De asemnenea, nu uitați că fiecare dintre voi trebuie să ajungă să discute cu mine, individual, subiectele de eseuri. Voi posta aici o lista cu posibile subiecte, însă vreau să aud și propunerile voastre. Am făcut o pagină specială pentru studenții interesați, o pagină cu TEME DE CERCETARE (teme largi care se află în orizontul meu de interese/competențe și  pe care putem lucra împreună, sau în direcția cărora vă pot îndruma).  Vă reamintesc că săptămâna aceasta voi ține office hours luni de la ora 14-16 (acest interval orar este însă deja ocupat) și joi orele 14-16 (ore încă disponibile). Cel mai bine este să ne înțelegem pe email asupra unui interval orar în care doriți să venim să discutam.

Filosofia stiintei

Marti 6 noiembrie: DEBATE – putem demarca între știință și pseudo-științe?

Seminarul de marti, 6 noiembrie va fi un debate pe tema: putem demarca intre știință și pseudo-știință? Textele sunt:

Thagard, P. Why Astrology is a Pseudo-science? In Curd, Cover, 27-38

Ruse, M. Creation-Science is not Science, ibid. 38-48

Laudan, Commentary: Science at the Bar: Causes for Concern, ibid. 48-54

Pentru pregatirea debate-ului vă rog să începeți să postați întrebări și luări de poziție din timp. Până luni seara, aș vrea să vă anunțați și poziția în debate – există un criteriu de demarcație și acesta este…. (PRO) sau contra: nici unul dintre criteriile de demarcație propuse nu poate separa între știință și pseud0-știință. Vom încerca sa definim pozițiile pro și contra mai clar odată ce văd întrebările, comentariile și criticile voastre.

 

Filosofia stiintei

Rezumatul cursului din 30 octombrie

Am pus slide-urile de la cursul din 30 octombrie in drop-box. Va reamintesc ca avem de facut un rezumat de 1 pagina al cursului cu ajutorul slide-urilor, al notitelor voastre si a ceea ce va mai amintiti. Conform intelegerii, va incepe Florin. Asteptam rezumatul propus de Florin pana cel tarziu duminica dimineata (prin email). Apoi fiecare dintre voi va adauga in acest rezumat ce-si mai aminteste. Va propun sa folositi track-changes ca sa stim cine ce a adaugat.

Filosofia stiintei

Pentru seminarul din 30 octombrie

Textele pentru seminarul din 30 octombrie

Kuhn, T. Logic of Discovery or Psychology of Research?, Curd and Cover,11-20

Lakatos, I. Science and Pseudoscience, ibid, 20-27

Atenție, atât Kuhn cât și Lakatos răspund problemei ridicate de Popper în textul din Conjectures and refutations (pe care-l găsiți în drop-box) în care acesta formulează un criteriu de demarcație. Vom discuta puțin la curs despre modul în care apare ideea unui criteriu de demarcație știință-pseudo-știință. Apoi, pentru următoarele două seminarii vom încerca să vedem dacă/cum se poate găsi un astfel de criteriu.

Ambele texte pentru seminarul de marți se găsesc in drop-box.

Postati aici intrebarile si comentariile voastre.

Filosofia stiintei

What is this thing called science? (Essentialism, positivism, faillibilism, social constructivism)

Există trăsături comune universale în baza cărora putem distinge o teorie ca științifică? Există ceva caracteristic gândirii științifice? (Putem vorbi despre o gândire științifică?).

În cursul din 24 octombrie am analizat câteva posibile răspunsuri (tradiționale) la aceste întrebări. Am început cu un răspuns “esențialist’: știința este un limbaj universal (al Naturii? al rațiunii?) și am invocat ca exemplu primul mesaj trimis de pământeni (de fapt, de profesorul de fizică de la Cornell University, Carl Sagan) în cosmos. Miza mesajului: de a coda o parte dintre informațiile esențiale despre noi în limbajul universal al științei.

Aveti aici o simpatica poveste a acestei plăci, spusă de Carl Sagan însuși.

Am discutat apoi un alt exemplu de savant care credea că matematica este limbajul universal al naturii (și că elemente ale acestui limbaj pot fi recunoscute dacă privim cerul suficient de mult și cu suficient de multă precizie): Galileo Galilei.

Am discutat pe larg argumentația lui Galilei din a treia scrisoare despre petele solare (1612) cu privire la sateliții lui Saturn. Am găsit în argumentul lui Galilei câteva elemente caracteristice:

  • generalizări inductive
  • raționament prin analogie
  • formularea de ipoteze și conjecturi în momentul în care generalizarea inductivă pare că nu mai ‘ține’
  • predicții
  • subsumarea întregului raționament unui cadru mai larg

Vă rog să recitiți fragmentele de mai jos și să identificați elementele de mai sus (eventual și altele):

(Traducerea provine din excelenta ediție realizată de Eileen Reeves și Albert Van Helden, Galileo Galilei&Christoph Schriner: On Sunspots, The University of Chicago Press, 2010)

.. About three years ago I discovered, to my great surprise, that Saturn is triple-bodied, that is, an aggregate of three stars arranged in a straight line parallel to the equinoctial. Of these stars, the middle one was much larger than the lateral two.

I judged them to be immobile with respect to each other, and my belief was not unreasonable, for having seen them so close together in my first observation that they almost appeared to touch each other – a configuration in which they remaind entirely unchanged for more than two years – I did well to conclude that they were totally immobile among themselves.

In that period, only a second of arc, a motion incomparably slower than all the others, even than that of the greates spheres, would have become perceptible, either separating or else completely uniting the three stars.

I saw Saturn triple-bodied again this year around the summer solstice, and as someone who had no doubts about its constancy, having ceased to obesrve it for more than two months, I returned to it at least a few days ago and I found it solitary, without the company of the customary stars, and in sum perfectly round and shaped like Jupiter, and so it still remains. Now, what is there to say about such a strange metamorphosis? Were the two smaller stars perhaps consumed like solar spots? Did they vanish or suddenly flee? Has Saturn by chance devoured his own children? [Galileo, Letters on Sunspots, 1612]

Or was the initial appearance an illusion and a mirage with which the telescope had managed to deceive me, and so many observers along with me, for such a long time? Has the time now come to revive the hopes, now on the point of withering, of those who, supported by the most profound contemplations, have discovered that the new observations are illusory and cannot be sustained? I do not have anything definite to relate about such an unusual, unexpected, and novel matter; lack of time, the unparalleled event, the weakness of my intellect, and the fear of error all render me quite confused.

But permit me for once a bit of temerity, to which I confess as openly as your Lordship will kindly excuse it. I declare that I do not intend to enroll what I am about to predict among those propositions derived from certain principles and firm conclusions, but merely from some probable conjectures of mine. I will present these when they are needed either to demonstrate the justifiable likelihood of the opinion toward which I am at present inclined, or to establish the certainly of the assumed conclusion in the event that my idea coincides with the truth. The propositions are these: the two smaller Saturnian stars, hidden from view at present, will perhaps appear a bit for two months , hiding once more until the following winter solstice approaches, at which time I believe firmly and with the greatest certainty that they will again appear and disappear no more. At the following summer solstice, which will be that of the year 1615, it will see as if they want to disappear, but I do not believe that they will do so completely, but rather that, soon afterwards as they start to reveal themselves again, we will see them more distinct, brighter and larger than ever. And I would almost venture to say with certainty that we will see them for many years without a single interruption. A few doubts as I have about their return, I am proceeding with restraint in regard to their particular features, for these are based at present on probable conjecture alone. But whether these things take place precisely in this fashion or in another, I say to Your Lordship that this star, too… agrees in a wondruous manner with the harmony of the great Copernican system, to whose universal revelation we see such favorable  breezes and bright escorts directing us, that we now have little to fear from darkness and cross-winds.

Întrebări

  • Care este structura întregului argument?
  • Ce procedee folosește Galilei în argumentație?
  • Ce procedee speciale de demonstrație găsim în această argumentație?
  • Putem identifica elemente ale cunoașterii/gândirii științifice în acest exemplu?
  • Există elemente comune oricărui raționament științific? Există un TIP de gândire științifică?

 

Pornind de la aceste exemple istorice am discutat modul în care filosofii științei au înțeles să asimileze unele dintre elementele de raționament de mai sus cu un tip de gândire științific mai întâi, iar apoi, despre modul în care alți filosofi ai științei au încercat să găsească elementele caracteristice științei nu într-un tip de gândire ci în modul de construcție al unei teorii. Am discutat premisele și elementele caracteristice ale ‘revoluției’ în gândire propuse de pozitivismul logic și am indicat câteva dintre locurile în care propunerile pozitivismului logic sunt susceptibile să primească critici. Am văzut că centrarea discursului despre știință pe construcția logică a teoriei ridică numeroase probleme legate de sensul și funcția așa numiteibaze observaționale, de împărțirea limbajului în propoziții teoretice și propoziții de observație, de raportul dintre observațiile și experimentele științei și propozițiile de observație. Am discutat apoi și demontat parțial mitul ‘faptului științific’.

La seminar am mers mai departe cu aceste critici discutând textul lui Giere (adresa inaugurală la congresul PSA): o trecere în revistă a evoluției filosofiei științei în sec. XX cu conturarea principalelor curente care s-au născut în urma dezbaterilor (provocate în mare de problemele discutate mai sus). Am ajuns să vorbim despre criza raționalității progresului științific (în epoca post-kuhniană).

Ne-au rămas o serie de lucruri de discutat pentru data viitoare: cap. 1 din Hacking, Representing and intervening, ar putea sa furnizeze acum niște răspunsuri nedumeririlor noastre. Capitolul din Chalmers pe care-l aveți de citit pentru joi vă spune în alte cuvinte povestea pe care v-am spus-o eu la curs, re-construind un fel de imagine-tip-moștenită a științei moderne. În sfârșit, tot joi vom intra în discuția unei alte probleme majore lăsată moștenire de filosofia pozitivistă a științei, și anume problema inducției (a cărei discuție o vom începe citing fragmentul din Popper, Logic of scientific discovery pe care-l aveți în drop-box).

Vă rog să postați aici, sub formă de comment, întrebările, nelămuririle sau comemntariile voastre la curs (sau la acest sumar).