Curs opţional

Joi 12-16

Amfiteatrul Mircea Florian

Dr. Dana Jalobeanu

dana.jalobeanu@celfis.ro

Cum (şi când) s-a născut ştiinţa modernă? În ce condiţii, sub ce auspicii şi cu ce caracteristici?

Ce factori au contribuit la transformarea filosofiei naturale în ştiinţa modernităţii timpurii? În ce relaţii s-a aflat filosofia naturală cu celelalte discipline producătoare de cunoaștere? (istoria naturală, matematicile, mecanica, teologia și metafizica).

Cursul de faţă îşi propune să familiarizeze studentul cu rezultate recente din domenii conexe: studiul modernităţii europene, studii de istoria şi filosofia ştiinţei, respectiv istoria filosofiei – ceea ce se numeşte în lumea academică „early modern thought”. O parte din curs va fi construit pe rezultate ale cercetării titularului de curs.  Cursul propune o abordare istorico-filosofică, cu accent pe problemele cu potenţial filosofic şi semnalând problemele interesante de filosofia ştiinţei care se nasc în textele studiate.

ORGANIZAREA CURSULUI

Cursul va avea o componentă tradiţională (prelegeri cu diapozitive), o componentă de seminar (lucru pe text, discuţii pe marginea unor texte primare, cu scopul de a învăţa cum se citesc, comentează şi înţeleg textele primare) şi o componentă electronică (participarea la un grup de discuţii special construit în acest scop). În general va fi vorba de 1.30 ore de curs si 2 ore de seminar (plus o pauză între cele două).

Pe acest blog, discutiile de seminar pot continua in forma electronica. De asemenea, vom folosi un fisier de tip drop-box în care vom pune materialele pentru seminar și în care studenții își vor încărca eseurile.

CERINȚE:

Prezența la curs și seminar este obligatorie. În cazul în care din motive de forță majoră sunteți siliți să lipsiți sau să întârziați la un curs, trebuie să anunțați dinainte. Ora de începere a cursului este 12.15. La această oră, toți studenții vor fi în sală, gata să înceapă, cu textele pentru seminar citite. Este obligatoriu să aveți la voi textele pentru seminar, intrucât seminarul se va desfășura aproape exclusiv ca seminar de text.

Evaluarea se va desfășura în mai multe etape :

A. Evaluarea pe parcurs

1. Va fi evaluată participarea studentului la seminarii şi la discuţiile de pe grupul de discuţii. Va fi evaluata capacitatea studentului de a problematiza, de a adresa întrebări și formula răspunsuri.
2. Va fi evaluata capacitatea studentului de a construi o lucrare. Etapele construirii lucrării

• Alegerea temei (și a bibliografiei) și discutarea ei cu titularul de curs in cadrul orelor de consultații : deadline 1 noiembrie
•   Redactarea unui prim draft al lucrării – deadline pentru predare 15 decembrie.

1. Un punct important în evaluare va fi respectarea deadline-urilor. Temele, eseurile, intrebările sau alte activități de evaluare pe parcurs nu vor fi luate în considerare decât daca respectă deadline-urile indicate.

B. Evaluarea finală:

1. Vor fi supuse evaluării forma finală a lucrării şi capacitatea studentului de a susţine o prezentare orală, de a răspunde la întrebări şi de a-şi apăra punctul de vedere în cadrul unui mediu confrontaţional de tip colocviu

• Termenul final de predare a lucrării: 10 ianuarie, ora 20. Lucrarea va fi trimisă prin email titlularului de curs și încărcată în drop-box
• Organizarea coloviului : colocviul final va fi organizat sub forma unei mini-conferințe. Toți studenții vor citi lucrările aflate în drop-box și vor contribui la discuții
• Prezentarea lucrărilor : max 15 minute (4 slide-uri). Discuții: 15 minute.

MODALITĂȚI DE LUCRU ȘI COLABORARE ȘI FEEDBACK

Pentru ca un curs să-și atingă obiectivele, colaborara și feed-back-ul sunt esențiale. Vă propun următoarele mecanisme de feed-back.

• Pe blogul cursului,      puteți posta oricând, și ar fi bine să postați săptămânal întrebări și      sugestii
• Vă ofer următoarele      intervale pentru consultații: Miercuri 8.00-8.30, Miercuri 12-14, Joi 11-12.15.      Vă aștept să discutăm temele alese pentru eseu sau orice alte probleme      întâmpinați în pregătire.
• Dacă aveți sugestii      și propuneri de modificare a prezentului plan, vă rog să le trimiteți prin      email, pe grup, până în data de 8 octombrie, ora 20.

Plan de curs

MODULUL I :

CATEGORII ISTORIOGRAFICE ȘI PROBLEMA ORIGINILOR ȘTIINȚEI MODERNE

Joi 3 octombrie

Problema originilor științei moderne și definirea unor noi domenii filosofice : istoria și filosofia științei (HPS) și derivatele ei. Ce este early modern philosophy/early modern science.

Joi 10 octombrie

Istoriografia tradițională și categoria istoriografică a Revoluției Științifice

Texte pentru seminar:

Kant, Prefața la ediția a II-a a Criticii rațiunii pure, (traducerea lui Bagdasar), Ed. Stiintifica Bucuresti 1969, p. 19-27 (Kant, Critique of Pure Reason, translated by Werner Pluhar, Hacket, 1996, 19-20)

Hooykaas, Reijer. “The Rise of Modern Science: When and Why?”. British journal for the history of science 20 (1987): 453-73.

Lecturi suplimentare:

Daniel Garber, Philosophy and the Scientific Revolution, (textul unei conferințe, îl găsiți în drop-box, conține un interesant plan de curs)

John Henry, The Scientific Revolution and the Origins of Modern Science, cap. 1

Joi 17 octombrie

Revoluții, paradigme și mutații conceptuale : modele istoriografice alternative

Texte pentru seminar :

Peter Harrison, Was there a Scientific Revolution ?, European Review, 15 (2007)Ș 445-457

Dobbs, Betty Jo Teeter. “Newton as Final Cause and First Mover.” Isis 85, no. 4 (1994): 633-43.

Lecturi suplimentare

Andrew Cunningham and Perry Williams, De-Centring the Big Picture :  “The Origins of Modern Science” and the Modern Origins of Science, Biritish Journal for the History of Science, 26 (1993) 407-432

Joi 24 octombrie

Construirea unui canon în istoria timpurie a filosofiei moderne

Texte pentru seminar:

Jean le Rond d’Alembert, Preliminary Discourse to the Encyclopedia of Diderot, trans. Richard N. Schwab with the collaboration of Walter E. Rex (Chicago: University of Chicago Press, 1995), Part II. http://quod.lib.umich.edu/cgi/t/text/text-idx?c=did;cc=did;rgn=main;view=text;idno=did2222.0001.083

Lecturi suplimentare: pentru cei care doresc să citească mai mult recomand și restul Discursului Preliminar. Pentru context : Roy Porter, The Enlighenment. De asemenea, Voltaire, Scrisori filosofice, (Scrisoarea despre Descartes si Newton).

MODULUL II:

FILOSOFIA NATURALĂ PE HARTA DISCIPLINARĂ A MODERNITĂȚII TIMPURII

Joi 31 octombrie

Cursul nu se tine, titluarul de curs e plecat la o conferinta.

Joi 7 noiembrie

Filosofia naturala pe harta disciplinară a modernității timpurii

Texte pentru seminar:

Francis Bacon, Noua Atlantida, traducere și note de Dana Jalobeanu, Nemira 2007

Texte suplimentare: Dana Jalobeanu, Noua Atlantida: enigmele unui text neterminat (prefata la volumul Bacon, Noua Atlantida, Nemira 2007)

Dana Jalobeanu (ed), Casa lui Solomon sau fascinația utopiei, ALL 2011 (introducerea)

Account of Sir Isaac Newton’s Philosophical Discoveries, Etc. London, 1748. (fragmentele din drop-box)

Joi 14 noiembrie

Filosofia naturală în arborele științelor.

Texte pentru seminar :

Francis Bacon, Cele două cărți despre progresul cunoașterii divine și umane, Cartea I (traducere și studiu introductiv de Dana Jalobeanu), paginile 159-169, și din cartea a II-a 174-187,  Humanitas, 2012.

Descartes, Scrisoarea prefață ediția a II-a a Principiilor filosofiei

Lecturi suplimentare: Francis Bacon, Cele două cărți despre progresul cunoașterii divine și umane, Cartea II, paginile (traducere și studiu  introductiv de Dana Jalobeanu), Humanitas, 2012, paginile 187-252.

Joi 21 noiembrie

Relația filosofiei naturale cu alte discipline (I) : istoria naturală

Texte pentru seminar :

Bacon, Preface concerning the condition of sciences (prefața la Noul Organon) – vedeți textul din drop-box.

Bacon, Distribution of the work (al doilea text prefață la Noul Organon) – vedeți textul în dropbox.

Lecturi suplimentare:

Findlen, Paula. “Natural History.” In The Cambridge History of Science. Volume 3: Early Modern Science, edited by Lorraine Daston and Katherine Park, 435-69. Cambridge: Cambridge University Press, 2006.

Joi 28 noiembrie

Relația filosofiei naturale cu alte discipline (II) : matematica și mecanica

Texte pentru seminar :

Roger Cotes, Prefața la ediția a II-a a Principiilor matematice ale filosofiei naturale – folosiți ediția Newton, Isaac. “The Principia: Mathematical Principles of Natural Philosophy.” edited by Bernard I Cohen. Cambridge: Cambridge University Press, 1999.

Lecturi suplimentare :

Jalobeanu, Dana. “The Nature of Body.” In The Oxford Handbook of British Natural Philosophy in Seventeenth Century, edited by Peter Anstey, 213-50. Oxford: Oxford University Press, 2013.

Joi 6 decembrie

Relația filosofiei naturale cu alte discipline (III) : teologia

Bibliografie pentru seminar :

Isaac Newton, General Scholium, în Newton, Isaac, and Andrew Janiak. Philosophical Writings. Cambridge Texts in the History of Philosophy.  Cambridge, UK ;: Cambridge University Press, 2004.

Bibliografie suplimentară

Newton, Corespondenta cu R. Bentley in Newton, Isaac, and Andrew Janiak. Philosophical Writings. Cambridge Texts in the History of Philosophy.  Cambridge, UK ;: Cambridge University Press, 2004.

Joi 13 decembrie

Ce este filosofia naturală: teza Cunningham și dezbaterea Cunningham- Grant

Texte de seminar:

(Seminar va fi organizat sub forma unei dezbateri)

Andrew Cunningham, “How the Principia got its name; or taking natural philosophy seriously”, History of Science, 29, 1991, 377-392

Edward Grant, God and natural philosophy: The late Middle Ages and Isaac Newton, Early Science and Medicine, 2000: 279-298.

Andrew Cunningham, “The Identity of natural philosophy: a response to Edward Grant”, Early Science and medicine, 2000,

Joi 9 ianuarie

Filosofie naturală, early modern science sau știință modernă ? Recapitulare și concluzii.

Joi 16 ianuarie

Colocviu

Bibliografie suplimentara:

Peter Dear, Discipline and experience: The Mathematical Way in the Scientific Revolution, (Chicago: 1995)

Edward Grant, A history of natural philosophy, Cambridge University Press 2007

Instrumente bibliografice:

Garber, Daniel, and Michael Ayers. The Cambridge History of Seventeenth-Century Philosophy. 2 vols Cambridge ; New York: Cambridge University Press, 1998.

I.F. Cohen, The Scientific Revolution. A Historiographic inquiry, 1994.

ATENTIE: VOM FACE SEMINAR DE FILOSOFIE NATURALA ATAT IN 11 CAT SI IN 12 DECEMBRIE

Tema: istoria naturala baconiana si aparitia stiintei moderne in Early Royal Society

Pentru 11 decembrie: Francis Bacon, Parasceve (Preparatives for a natural history…. textul care incheie volumul Instauratio Magana si urmeaza dupa Noul Organon in editia pe care o aveti in drop-box. Fisierul se numeste: Novum Organum & Parasceve).

Pentru 12 decembrie:  Am facut in drop-box, folderul cursului, un folder special care se numeste Royal Society. Gasiti in el carta Royal Society si primul numar din Philosophical transactions, un volum de Robert Boyle (recenzat in acest numar din Philosophical transactions, adica Natural and experimental  History of Cold) respectiv un text de Robert Hooke care isi propune sa infatiseze ‘starea generala a filosofiei naturale’ la 1670. Pentru amuzament si ‘further reading’ v-am pus relatarea unui voiaj in Anglia la 1665, scris de un remarcabil scriitor (istoric si discipol al lui Gassedi), Samuel Sorbiere. Contine si o descriere simpatica a Societatii Regale si membrilor ei.

Pentru miercuri va rog sa treceti prin urmatoarele:

1. carta societatii regale

2. prefata la Philosophical transacations si recenzia la Boyle, history of cold

3. prefata la tratatul lui Boyle.

Pentru ultima saptamana de scoala, vom citi si restul, tot asa, pe bucati, iar cursurile de pana la vacanta vor fi dedicate ‘filosofiei experimentale’ a Royal Society.

Cursul de miercuri 5 decembrie si seminarul aferent se inlocuiesc cu doua evenimente importante:

Miercuri, 5 decembrie, ora 18, Richard Serjeantson (Cambridge), Descartes before dualism: a new manuscript

Joi 6 decembrie, 9.30-18.00 seminarul Experientia literata between practices and forms of writing (participanti: Cesare Pastorino (University of Sussex), Richard Serjeantson (University of Cambridge), Cathay Liu (University of Yale), Daniel Andersson (University of Oxford), James LAncaster (Warburg Institute, London), Sorana Corneanu (University of Bucharest), Oana Matei (UVVG Arad), Iovan Drehe (Babes Bolyai University, Cluj), Sebastian Mateiescu (University of Bucharest), Mihnea Dobre (University of Bucharest), Laura Georgescu (University of Ghent), Dana Jalobeanu (University of BUcharest), Claudia Dumitru (University of Bucharest)

Vineri 7 decembrie 9.30- 17.00 workshop (continuare)

Programul worskhopului se gaseste pe pagina facultatii.

Atat conferinta de miercuri cat si workshopul de joi si vineri se ocupa de subiectul cursului nostru – asa ca aveti prilejul sa vedeti specialisti din toata lumea vorbind despre Bacon, Descartes, Gilbert, stiinta Societatii Regale etc. Puteti posta aici intrebari si comentarii atat inainte cat si dupa workshop.

V-ar fi de folos, pentru a putea urmari discutiile, sa treceti din nou pe notitele voastre de anul trecut la regulile carteziene.

Cursul și seminarul din 21 noiembrie vom face un reading-group pe text (citind si explicand împreună, și încercând să înțelegem care este sensul textului) următoarele fragmente baconiene:

Francis Bacon,  Noua Atlantida, traducere si introducere de Dana Jalobeanu, editura Nemira 2007

Varianta engleza o găsiți în Francis Bacon, Works (editata de Spedding et. all) vol. II. Vă rog să citiți cu atenție următoarele:

• studiul meu introductiv
• episodul creștinării Bensalemului
• descrierea Casei lui Solomon (scopuri, structură, funcționare)

Pentru cei interesați de contextul apariției acestei lucrări am pus în drop-box un articol interesant, relativ recent, scris de Colclough. Astept aici comentariile si intrebarile voastre (deadline marti seara, ora 22).

De citit: Francis Bacon, The Advancement of learning, Cartea a II-a, 76-93 (din volumul OFB IV). Pentru cei care au probleme cu limba engleza de la 1605 sau cu ortografierea ciudata, recomand de data asta volumul III din editia de sec. 19 editata de Spedding (unde fragmentul indicat incepe la pag 346). Le-am pus pe amandoua in drop-box. V-am pus si o varianta in romana: traducerea realizata de mine împreună cu Grigore Vida (un fragment din Cele două cărți despre progresul și excelența cunoașterii divine și umane, primul volum al seriei Bacon ce va apărea anul viitor la editura Humanitas).

Subiecte și întrebări de urmărit:

Care este locul filosofiei naturale printre celelalte științe?

Ce raport există între filosofie naturală și filosofie? Dar între filosofie naturală și metafizică?

Următorul seminar va avea loc MARȚI 6 noiembrie de la ora 14, după seminarul/cursul de filosofia științei. Vom discuta următoarele texte:

Descartes, Scrisoarea-prefață la ediția în limba franceză a Principiilor Filosofiei (Descartes, Principiile filosofiei se găsește în editia Adam &Tannery, pe gallica.com (in Franceza), sau în traducerea româneasca a lui Ioan Deac. E OK si traducerea engleza a lui Miller&Miller).

Bacon, Noul Organon, introducerea și planul lucrării (Distributio Operis).

Suplimentar (și în pregătirea următorului seminar/curs): Bacon, The Advancement of learning, Cartea a II-a, 76-93 (din volumul OFB IV). Pentru cei care au probleme cu limba engleza de la 1605 sau cu ortografierea ciudata, recomand de data asta volumul III din editia de sec. 19 editata de Spedding (unde fragmentul indicat incepe la pag 346). Le-am pus pe amandoua in drop-box. V-am pus si o varianta in romana: traducerea realizata de mine împreună cu Grigore Vida (un fragment din Cele două cărți despre progresul și excelența cunoașterii divine și umane, primul volum al seriei Bacon ce va apărea anul viitor la editura Humanitas).

Subiecte și întrebări de urmărit:

Care este locul filosofiei naturale printre celelalte științe?

Ce raport există între filosofie naturală și filosofie? Dar între filosofie naturală și metafizică?

De citit:

Peter Anstey, Experimental versus speculative philosophy, in Anstey (2005) vezi in drop-box.

Suplimentar (ca exemplu si studiu de caz)

Bacon, Introducerea si planul operei (Distributio operis) care prefateaza Noul Organon. Am pus in drop-box tot NO, editia noua (The Oxford Francis Bacon). Pasajele care ne intereseaza sunt in special pp. 19-23 si 27 -41 (pentru cei care vor sa citeasca tot fragmentul, cu context cu tot:  pp. 11-47.)

Miercuri vom organiza intregul curs si seminar împrejurul a trei texte. Cele pe care va rog sa le cititi cu creionul in mână sunt:

Christoph Luthy, What to do with seventeenth century philosophy: a taxonomic problem, (in drop-box)

Margaret Osler: Mixing metaphors: science and religion or natural philosophy and theology in early modern Europe, HIstory of Science 1991 (gasiti textul in drop-box).

Suplimentar:

Ann Blair, Natural philosophy, in Cambridge History of Science vol. 3 Early Modern Science (gasiti tot volumul in drop-box).

Astept intrebarile si comentariile voastre.

Dacă ați fi mers la universitate în secolul al XVI-lea v-ați fi întâlnit mult mai devreme cu filosofia. Vârsta studenților de la cursurile de filosofie (făcute de regulă în al doilea an la facultățile de arte) putea să fie chiar și de 15-14 ani (Francis Bacon ajunge la Cambridge la și este înmatriculat la Trinity College la 11 ani. Este un caz special, dar nu nemaiauzit). În Angla, educația tradițională începea de foarte devreme cu așa numitele ‘grammar schools’ unde se învăța scrisul și cititul (în engleză, dar mai ales în latină, și după autorii antici) și continua cu universitatea. Pare să fi fost caracteristic educației europene că un foarte mare procent al celor care ajungeau să știe să scrie și să citească își continuau educația la universitate și ajungeau de foarte multe ori să își ia și o diplomă universitară (sistemul universitar era împărțit ca și astăzi în BA, MA, PhD).

Educația scholastică

Parcursul universitar tradițional era construit să dureze șapte ani. Trei ani introductivi (la capătul cărora studentul putea să obțină titlul de BA) erau adesea (la Paris și în universitățile din Nordul Europei) consacrat așa numitelor arte liberale. Se studia gramatica avansată (a limbii latine), retorica, matematici (elementare), logica (lui Aristotel) și ceva filosofie naturală (care putea să fie Aristotel, De anima sau alte scrieri din așa numitele libri naturales). În Italia, structura universitară era diferită, mult mai flexibilă și mai variată. Acolo existau de la început trei linii de studiu în educația universitară: medicina, dreptul și artele liberale. Studenții se întâlneau cu filosofia în toate aceste trei domenii. În funcție de zonă și de an, curricula filosofică putea să varieze. Însă cu siguranță, dacă ați fi fost studenți în jur de 1600, educația voastră filosofică s-ar fi bazat masiv pe studiul scrierilor aristotelice (și al comentariilor și manualelor construite împrejurul acestora de-a lungul evului mediu). Chiar și împărțirea filosofiei se făcea în paralel cu structurarea corpusului aristotelic. Ați fi început cu logica, ați fi continuat cu studiul cărților de filosofie naturală (libri naturales: Fizica, Despre cer, Meteorologia…. poate și bucățele din corpusul pseudo-aristotelic tratând despre plante, sau despre mecanica) și, în anul al III-lea ați fi trecut probabil la Metafizica (deși aceasta se studia în puține universități).

Ce e insă important e că indiferent de locul în care ați fi mers la universitate la 1600, educația primită ar fi fost întemeiată pe aceleași texte fundamentale, pe aceleași principii, ar fi avut loc într-o limbă universală (Latina) și într-un limbaj filosofic comun (aristotelianismul). De asemenea, ar fi avut un scop comun.

Pentru studentii care rămâneau în universitate după parcurgerea acestor ani preliminari (și ar fi fost cam de vârsta voastră de acum) urma un nou ciclu, avansat, de studii, în care statutul lor ar fi fost unul intermediar între student și profesor: încă 3-5-7 ani de teologie (în care ați fi studiat din nou filosofie, în principal Metafizica lui Aristotel).

Acest sistem universitar tradițional începe să fie contestat și uneori suferă transformări destul de importante începând cu secolul al XVI-lea. În ciuda criticilor, a contestăriii deschise și a schimbărilor punctuale, unitatea îi dă o inerție remarcabilă.

Transformările filosofiei naturale în Renaștere

Unele dintre cele mai importante transformări în curricula universitară în perioada 1540-1600 au loc tocmai în filosofia naturală. De obicei, aceste transformări sunt atribuite descoperirilor făcute de umaniștii renașterii (care încep să refacă edițiile tradiționale, medievale, și să descopere cât de deformată era recepția lui Aristotel, de exemplu), transformărilor produse de Reformă (universitățile reformate renunță la comentariile medievale și uneori renunță la o bună parte din corpusul tradițional aristotelic și propun surse de educație alternativă, provenite desigur tot din lume antică), uneori marilor descoperiri geografice (care produc alte tipuri de descrieri ale naturii decât cele întâlnite în Aristotel).

O trăsătură caracteristică a acestor transformări este lărgirea granițelor filosofiei naturale – care ajunge să cuprindă/să înglobeze noi domenii și chiar întregi discipline.

Pe măsură ce sec. 17 progresează, filosofia naturală devine tot mai largă și mai cuprinzătoare. Iată cum arată un text introductiv de filosofie naturală (o compilație realizată după câțiva din autorii vremii, publicată în engleză în 1660 – vezi imaginea). Titlul complet: Natural philosophy or A description of the world and of the severall creatures therein contained: Of Angels, of Mankinde, of the Heavens, the Starres, the Planets, the Foure elemens with their order, nautre and government. Also of Minerals, Plants and precocious stones with their colors and virtues etc.

E un titlu foarte relevant, pentru că trimite la un sens particular al filosofiei naturale, și anume acela de cosmologie (un sens care pare să se generalizeze în Renaștere). Filosofia naturală este aici (și în multe alte cazuri un fel de descriere completa a universului)

Care univers?

Să facem un exercițiu de gândire și să ne strămutăm puțin în alt univers decât cel în care credem că locuim.

Să uităm ceea ce știm (sau nu știm) din reprezentările fizicii contemporane (galaxii, Calea Lactee, sistemul solar) și să încercăm să adoptăm imaginea despre lume a unui tânăr student de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În multe privințe, imaginea lui despre lume n-ar fi fost foarte diferită de cea a unui tânăr doritor de învățătură de la sfârșitul antichității.

O imagine standard aveți în figura alăturată.

Ce observăm în această imagine?

Primul lucru care ne sare în ochi este că vorbim despre un univers mărginit, sferic și foarte ordonat, format din sfere concentrice și având în centru Pământul.

Observăm apoi că există trei regiuni diferite ale lumii. Ele sunt delimitate schematic de zona hașurată din centru și de ultimul cerc care poartă o inscripție (Here the learned place God and the Elected).

Imaginea provine dintr-un manual introductiv de astronomie și cosmografie publicat în 1570 în Anglia (William Cunningham, The Cosmographical Glasse).

Există și reprezentări mai dramatice ale acestei lumi împărțite în trei, reprezentări pe care tânărul student de la 1600 nu trebuia să aștepte să intre la universitate pentru a le vedea peste tot.

Iată una dintre ele: Ce e interesant în această imagine? Cum se aseamănă și cum se deosebește de cea anterioara? Ce fel de univers/cosmos este reprezentat aici?

Din motive obiective, nu vom tine cursul si seminarul de miercuri, 17 septembrie. Vom recupera aceste ore saptamana viitoare.