Category Archives: cursuri 2011-2012

stiinta si utopie

Abraham Cowley: A proposal for the Advancement of Experimental Philosophy

Gasiti aici prezentarea facuta de Florin Rudisteanu utopiei stiintifice a lui Abraham Cowley, A proposal for the Advancement of Experimental Philosophy.

 

florin_cowley

stiinta si utopie

Urmatorul curs: 2 mai

Urmatorul curs optional din seria Stiinta si utopie va avea loc in 3 mai. La acest curs vom avea un profesor invitati: Stephen Gaukroger, directorul Departamentului de Filosofie de la Universitatea din Sydney.

Stephen Gaukroger este unul dintre numele de baza ale istoriei si filosofiei stiintei sau istoriei filosofiei moderne. Este  autorul unor carti importante despre Descartes sau Bacon. Cea mai recenta aparitie: The Emergence of the Scientific Culture, Cambridge University Press, 2006, vol. 2 2011. Stephen Gaukroger este editor al revistei Intellectual History Review.

Mai multe informatii la http://sydney.edu.au/arts/philosophy/staff/profiles/sgaukroger.shtml

 

Important: pentru studentii care mai au prezentari de facut vom face doua recuperari in cursul saptamanii 2 mai-9 mai si 11 mai-18 mai. Pentru studentii care au prezentat deja, astept lucrarile scrise (o comparatie intre utopia prezentata de voi si utopia stiintifica baconiana, plus o incercare de a raspunde la cele patru intrebari de plecare ale cursului nostru).

 

stiinta si utopie

Utopii stiintifice: pentru 30 martie

Pentru 30 martie vom discuta prezentarile facute de Antonela (Cetatea Soarelui) si Florin (Abraham Cowley, A proposal for the advancement of experimental philosophy). Va rog sa cititi cele doua utopii stiintifice. In cazul utopiei lui Campanella, avem de lamurit intrebarile ramase in suspensie astazi. Daca aveti deja raspunsuri, va rog sa le postati aici. Putem incepe sa ne certam online mai intai ­čÖé

 

Pentru a doua utopie, postez aici textul lui Cowley cowley_advancement_philosophy

Si iata si traducerea romaneasca cu o introducere si note:

cowley

 

 

stiinta si utopie

Pansofie si utopie

Spuneam despre utopiile stiintifice ca pot fi citite ca incercari teoretice de a raspunde la urmatoarele intrebari:

  • Cine produce/detine cunoasterea?
  • Cum se produce cunoasterea?
  • Cum se administreaza cunoasterea?
  • Cum se transmite cunoasterea?

Aceste intrebari delimiteaza si mai multe modele ale cunoasterii (stiintifice). In modelul antic, idealul de cunoscator este inteleptul (autnonom si ‘perfect’). In lumea moderna, cunoasterea este detinuta de expert (specialist). Cum stau lucrurile la Bacon si la ceilalti utopisti?

Bacon pastreaza ceva din idealul inteleptului antic: modelul cunoscatorului egal competent in cele care tin de lumea naturala, lumea divina (Casa lui Solomon detine, controleaza si disemineaza revelatia si evangheliile) si lumea politica. Pe de alta parte, apar elemente ale idealului cunoasterii specializate: o societate ierarhica de experimentatori ‘specializati’ comunicand ‘pe verticala’.

Este acest model esoteric sau exoteric? Aici, interpretarile sunt foarte numeroase si adesea conflictuale, asa cum este si cazul celorlalte utopii. Am vazut insa ca acest model al cunoasterii se replica la ceilalti autorii de utopii stiintifice din epoca. Este modelul pansofic (o cunoastere rationala universala, capabila sa reformeze complet persoana si societatea).

Gasiti aici slide-urile de la curs.

curs pansofistii

 

 

 

stiinta si utopie

Curs 15 martie: nu se tine

Anunt important: nu vom tine cursul de marti, 15 martie (din motive de boala).  Astept insa comentariile voastre la materialele postate pana acum. Daca aveti intrebari sau aveti nevoie de bibliografie, nu ezitati sa cereti, folosind acelasi sistem (post a comment). Pot incarca materiale pe site, intrucat cu totii aveti nevoie de ele.
Vom incerca sa reprogramam cursul pierdut in decursul saptamanii viitoare. Va propun vineri, 25 martie, ora 16.

stiinta si utopie

Curs 8 martie: Prima utopie stiintifica – Francis Bacon, Noua Atlantida

Noua Atlantida apare postum, la cateva luni dupa moartea autorului, in 1626. Pentru cititorul din epoca, Noua Atlantida este pur si simplu partea a doua a unui volum gros, in folio, denumit Sylva Sylvarum or a natural history in ten centuries. 

Contextul aparitiei

Ca mai toate volumele lui Bacon, titlul e oarecum misterios si legatura lui cu continutul volumului trebuie explorata. Nu e pentru prima oara cand Bacon formuleaza un titlu pe jumatate in latina, pe jumatate in engleza. “Sylva” (padure) reprezinta un termen tehnic in retorica (il gasim la Cicero si Quintillian) pentru a desemna materialul brut din care retorul urmeaza sa construiasca un discurs. Exista numeroase scrieri in secolul al 16-lea care poarta acest titlu, fie in latina, fie in engleza.

 

“Padurea” pe care Bacon o construieste contine insa nu materiale pentru constructia unor discursuri, ci materiale cu ajutorul carora se poate reconstrui filosofia naturala (studiul naturii). Subtitlul (in engleza) ne anunta ca este vorba despre o “istorie naturala”.

Pagina de garda a volumului merita un studiu iconografic. Pe ea se regasesc elemente pe care Francis Bacon le-a mai folosit in volumul care deschidea marele lui proiect de reforma a cunoasterii denumit Instauratio Magna (Marea Instaurare): coloanele lui Hercule (stramtoarea Gibraltar) referirea la “globul” cunoasterii umane, Mundus intellectualis si oceanul care urmeaza a fi explorat gratie noii metode (sau a noii filosofii). Apar si elemente noi si interesante. Globul cunoasterii sta sub soarele divinitatii (in partea de sus a imaginii este un tetragramaton, unul dintre numele divine, in litere ebraice) strajuit de doi ingeri (arhangheli).

 

Acesta este contextul in care apare, in 1626, Noua Atlantida, ca un text bine ascuns la capatul ‘istoriei naturale’, un text neanuntat pe prima pagina a volumului, cu pagina de titlu separata insa fara an sau numele tipografului. (pentru detalii McCulclough, “Materials for the building”, Intellectual History Review, 2010).

Istoria naturala baconiana

Istoria naturala reprezinta un concept foarte important pentru Francis Bacon. Simplu spus, ea este baza factuala a cunoasterii, un depozit de fapte, experimente, observatii, date observationale pe care urmeaza sa se construiasca cunoasterea.

Cunoasterea este, in viziunea lui Bacon, de tip piramidal:  la baza piramidei este istoria naturala, trunchiul piramidei este fizica iar varful piramidei, metafizica.

Ce legatura are insa Noua Atlantida cu toate acestea? Citita astfel in context, Noua Atlantida pare sa faca parte din proiectul lui Bacon de a construi o baza factuala pentru cunoastere.  Noua Atlantida ne prezinta, cu alte cuvinte, institutia necesara pentru a produce tipul de istorie naturala pe care Bacon il vede drept conditia necesara oricarei reforme a cunoasterii.

Asa ne si este prezentat textul de editorul sau, William Rawley (secretarul, capelanul si colaboratorul lui Bacon): ca fiind un text neterminat, o “fabula” scrisa cu scopul de a trimite in lume modelul institutional numit Casa lui Solomon.

Cum citim Noua Atlantida

Noua Atlantida a fost subiectul unor lecturi dintre cele mai diferite, inca la putina vreme dupa aparitie. A fost categorisita drept scriere literara, fabula, utopie, proiect de societate stiintifica (de pus in practica), text esoteric ‘cu cheie’ care trimite la o societate secreta etc. Interpretarile nu sunt mai putine nici astazi (vezi bibliografia secundara a cursului).

Pe de alta parte, Noua Atlantida se ocupa in mod clar cu cele patru intrebari pe care le-am plasat, in cursul nostru, la ‘originea’ utopianismului stiintific. Avem de-a face, in textul baconian, cu descrierea unei societati in care cunoasterea de tip stiintific (empiric, experimental) este putere (putere asupra naturii si societatii) si, prin urmare, e important atat cum este produsa, cat, mai ales, cum este administrata, cine are acces la ea, si cum se transmite mai departe. La toate aceste intrebari, Bacon ofera raspunsuri originale si demne de o discutie aprofundata.

Probleme interesante

Exista insa si o serie de alte probleme interesante in Noua Atlantida. Putem vedea textul ca pe o incercare de a legitima noul tip de stiinta experimentala propus de Bacon. Ca urmare, se pune imediat problema relatiei intre stiinta si religie (vezi episodul crestinarii Bensalemului), a raportului intre stiinta si politica, respectiv intre stiinta si morala (sociala).

 

Bibliografie:

articol_colclough2010

Further reading

Dana Jalobeanu, Noua Atlantida: enigmele unui text neterminat, in Bacon, Noua Atlantida, Nemira, 2007

Dana Jalobeanu, Casa lui Solomon sau fascinatia utopiei, ALL, 2011, Introducere

Dana Jalobeanu, ÔÇťBaconÔÇÖs Brotherhood and its classical sourcesÔÇŁ, in Philosophies of technology, edited by Claus Zittel, Gisela Engel, Romano Nanni, Intersections 11/(2008), Brill, vol I, 197-231

Dana Jalobeanu, The fascination of SolomonÔÇÖs House in seventeenth century EnglandÔÇŁ, in Vlad Alexandrescu, Branching off: The Early Moderns in quest of the unity of knowledge, Zeta Books, Bucharest, 2009

Alte articole interesante:

stiinta si utopie

Stiinta si utopie

In mod oarecum paradoxal, ┼čtiin┼úa moderna se na┼čte ┼či se impune ├«n cultura european─â prin intermediul unor discursuri utopice. Primele societ─â┼úi ┼čtiin┼úifice sunt constituite pe modelul ÔÇ×Casei lui SolomonÔÇŁ din Noua Atlantid─â. Societatea Regal─â britanic─â sau Academia de Stiinte de la Paris folosesc ├«n mod programatic at├ót scrierile lui Bacon c├ót ┼či conven┼úiile discursului utopic pentru a se constitui, re-organiza ┼či impune. Este aceasta doar un accident istoric? Sau exist─â o mai interesant─â conexiune filosofic─â ├«ntre discursul ┼čtiin┼úific al modernit─â┼úii ┼či forma de exprimare inventat─â de utopiile modernit─â┼úii timpurii? Iar dac─â este a┼ča (cum sugereaz─â c├ó┼úiva dintre autorii din lista de mai jos), de ce se ├«nt├ómpl─â acest lucru? ┼×i la ce nivel se poate vorbi de o conexiune?

 

Prezentare general─â

O precizare metodologica: vom vorbi despre utopie ca un gen literar, dar ┼či despre propensiunea utopic─â (Manuel, Manuel, 1979) ┼či nu vom adopta punctul de vedere dup─â care utopia este o produc┼úie social─â/politic─â, caracteristic─â unor momente de criz─â cultural─â/a cunoa┼čterii (Sevrier). Vom adopta o defini┼úie restr├óns─â: reprezint─â utopii acele organiz─âri teoretice ┼či literare ale propensiunii utopice care pretind c─â sunt rescrieri sau interpret─âri ale temelor platonice din Republica. Vom sublinia caracterul de scriere pedagogic─â pe care il are utopia ├«n epoca modern─â ┼či vom sus┼úine c─â, datorit─â acestor tr─âs─âturi, genul utopiei devine un vehicul predilect pentru transmiterea ideilor ┼čtiin┼úifice ┼či organizarea comunit─â┼úilor ┼čtiin┼úifice.

Cursul nostru va studia c├óteva dintre ÔÇ×utopiile ┼čtiin┼úificeÔÇŁ ale modernit─â┼úii europene. C├óteva dintre lecturile noastre vor parcurge scrieri categorisite drept utopice; altele se vor ocupa de scrieri a c─âror apartenen┼ú─â la genul utopiei este mai pu┼úin clar. Vom vedea cum savan┼úii au folosit ├«n mod frecvent genul ┼či conven┼úiile literaturii utopice (pentru a-┼či face cunoscute ideile sau pentru a-┼či ÔÇ×predaÔÇŁ teoriile). Vom ├«ncheia cursul cu o investiga┼úie ├«n sociologia ┼čtiin┼úei contemporane, ├«nv─â┼ú├ónd s─â recunoa┼čtem elemente utopice ├«n func┼úionarea comunit─â┼úilor ┼čtiin┼úifice contemporane.

 

stiinta si utopie

Utopii stiintifice in modernitatea timpurie

Concomitenta sau relatie cauzala?

ÔÇťUtopiaÔÇŁ este un cuvant inventat: apare, in 1516, ca titlu al unei carti (in Latina) si devine, in mai putin de un secol, substantiv comun pentru un gen literat. Secolele 16 si 17 abunda in scrieri care se revendica de la Utopia lui Thomas Morus, se auto-intituleaza ÔÇťutopiiÔÇŁ sau sunt scrise intr-un mod care prezinta numeroase asemanari cu scrierea lui Morus.

Aceasta proliferare utopica n-a scapat atentiei specialistilor. S-a scris foarte mult despre utopii in modernitatea timpurie si s-a explorat adesea relatia intre utopie si modernitate (autorul important aici ar fi Weinberger). Nu avem in momentul de fata o unica caracterizare a acestui gen (pentru amanunte, poate cea mai buna carte este Manuel & Manuel). read more »

stiinta si utopie

Bibliografie secundara

Exista enorm de multa bibliografie secundara pe tema utopiei. V-as recomanda urmatoarele

Frank E. Manuel and Fritzie P. Manuel, Utopian Thought in the Western World (Oxford: Blackwell, 1979)

J. C. Davis, Utopia and the Ideal Society: A Study of English Utopian Writing, 1516-1700 (Cambridge: Cambridge University Press, 1981)

Colectii de utopii

Susan Bruce, Three Early Modern Utopias (Oxford: Oxford University Press, 1999)

Gregory Claeys, ed. Restoration and Augustan British Utopias (Syracuse, NY: Syracuse University Press, 1999)

Paul A. Olson, The Kingdom of Science: Literary Utopianism and British Education, 1612-1870 (Lincoln: University of Nebraska Press, 2002)

Utopii stiintifice

Donald R. Dickson, The Tessera of Antilia: Utopian brotherhoods and secret societies in the early seventeenth century, BrillÔÇÖs Studies in Intellectual History 88 (Boston: Brill, 1998)

Charles Webster, The Great Instauration: Science, Medicine and Reform 1626-1660 (London: Duckworth, 1975)

Stiinta si utopie

William Eamon, ÔÇśNatural magic and utopia in the cinquecento: Campanella, the della Porta circle, and the revolt of CalabriaÔÇÖ, Memorie Domenicane, n.s. 26 (1995), 369-402

Stephen A. McKnight, ed. Science, Pseudo-Science, and Utopianism in Early Modern Thought (Columbia: University of Missouri Press, 1992)

A. R. Hall, ÔÇśScience, technology and utopia in the seventeenth centuryÔÇÖ, in Science and Society 1600-1900, ed. by Peter Mathias (Cambridge: Cambridge University Press, 1972)

 

stiinta si utopie

Bibliografie primara

Iata o lista de utopii stiintifice celebre sau mai putin celebre care au influentat modul in care s-a constituit gandirea moderna. Aveti de ales un titlu de pe aceasta lista si de facut o prezentare a lui la curs/seminar.

Noua Atlantid─â ├«nceput─â de Lordul Verulam Viconte St. Alban ╚Öi continuat─â de R. H., unde este prezentat un sistem de guvernare monarhic─â ÔÇô traducere ┼či studiu introductiv de Doina Cristina Rusu, note de Doina Cristina Rusu ┼či Dana Jalobeanu, in Dana Jalobeanu, Casa lui Solomon sau fascinatia utopiei, ALL 2011

read more »