Category Archives: Seminar CELFIS

Pentru 30 martie: Galileo & Bacon

Descoperirea petelor in soare a avut si ea ecouri imediate in intreaga Europa. Astronomi si matematicieni, dar si filosofi sau teologi au incercat sa vada sau macar au citit despre “experimentele” sau “descoperirile” lui Galilei.

Pentru data viitoare va propun un text de cu totul alta factura, care ‘preia’ si ‘integreaza’ descoperirile si observatiile lui Galilei, Harriot et. comp intr-un altfel de intreg:

Francis Bacon, A description of the Intellectual Globe, Speding, Ellis, HEath, The Works of Francis Bacon, vol. V, p. 510-544

Aici aveti si traducerea partiala a lui Stillman Drake la Il Saggiatore

assayer 1

assayer 2

 

 

 

 

 

Petele solare: una dintre primele dispute stiintifice?

Daca primul volum publicat de Galilei este un bestseller, al doilea marcheaza o foarte serioasa disputa stiintifica (si nu numai) si il pune pe Galilei pentru prima oara in conflict cu Societatea lui Iisus. In disputa sunt un nou sir de observatii astronomice (sau experimente) asupra…petelor din soare.

Inaintea lui Galilei, mai multi astronomi observa pete in soare. Primul este probabil Kepler care, in 1607, observand trecerea lui Mercur prin fata Soarelui observa o pata care ramane pe soare un timp mai indelungat decat i-ar fi trebuit lui Mercur sa treaca prin fata Soarelui. In 1610-1611 Harriot face observatii asupra petelor solare (si, probabil, si Galilei).  Primii care isi publica insa descoperirile sunt iezuitii.

Subiectul prioritatii descoperirii petelor solare a fost foarte discutat in istoria stiintei in ultimii 30 de ani (John D. North a publicat mai multe articole in care apara prioritatea lui Harriot, de exemplu. Recent, au aparut tot mai multe articole despre matematica si astronomia iezuitilor).

Cateva date si fapte

In 1611-1612 apar doua carti

Johnan Fabricius, Narratio De Maculis in Solis Observatis, Wittenberg, 1611

Christoph Scheiner, Tres Epistolae de Maculis Solaribus Scriptae, 1612

Cartea lui Fabricius trece aproape neobservata (ar fi interesant de ce? Kepler il citeaza, se pare). Cartea lui Scheiner, in schimb, atrage un raspuns dur din partea lui Galilei.

Acesta este publicat in 1613, sub egida Academiei dei Lincei (vezi imaginea). Galileo ofera propriile sale observatii astronomice (si desene), o critica virulenta la adresa teoriei (si persoanei) lui Scheiner, si propria sa teorie privitoare la localizarea petelor pe soare.

“Istoria” lui Galileo este o carte cu o structura ciudata: prefete elogioase, poeme, scrisori intercaleaza o serie de planse in care Galileo deseneaza, fara explicatii, ce a vazut pe Soare timp de o luna, zi de zi.

Pana de curand, textul lui Galileo nu a fost integral tradus.  O traducere partiala se gaseste in Finocchiaro, The essential Galileo.

Anul trecut, insa, a aparut o carte care contine toate textele necesare lamuririi controversei si intelegerii backgroundului pe care se construieste ‘teoria’ lui Galilei:

Eileen Reeves, Albert Van Helden, Galileo Galilei & Christoph Scheiner: On Sunspots , Chicago University Press, 2010

Seminar CELFIS 8 martie: Ce este “Sidereus Nuncius”?

Pentru urmatoarele doua saptamani, textele pentru seminarul CELFIS vor fi Galileo Galilei, Sidereus Nuncius, si Galileo Galilei, Letters on Sunspots.

Sidereus Nuncius (Mesagerul Stelar) apare in 1610 si devine imediat un best-seller. Descoperirile lui Galilei sunt cunoscute, citate si discutate peste tot in Europa savanta. Pentru prima oara, europenii vorbesc despre muntii de pe Luna, satelitii lui Jupiter sau stelele necunoscute ale Caii Lactee.

Textul lui Galileo este spectaculos, usor de citit, pe alocuri bombastic: vorbeste despre lucruri pe care nu le-a vazut nimeni niciodata dar pe care oricine le poate vedea, cu conditia sa-si construiasca un telescop. Ni se da reteta si descrierea constructiei si apoi o serie de harti, figuri si imagini a ce trebuie sa vedem.

Este insa asa? Sunt hartile lunii ceea ce  vazut Galilei prin telescop sau ceea ce trebuia sa vada, conform teoriei/imaginii sale despre lume? Avem de-a face cu o descoperire replicabila? In ce conditii?

 

Seminarul CELFIS din 8 martie l-a avut ca invitat pe prof. Gheorghe Strantan (Institutul de Fizica), specialist in Galileo si traducatorul lui Galileo Galilei in romaneste.  Am discutat pe textul englez si pe draftul traducerii romanesti puse la dispozitia noastra de prof. Gheorghe Stratan.

Lista intrebarilor provizorii:

1. Ce statut are textul publicat de Galileo in 1610? Carui domeniu ii apartine el? (este un text de astronomie, de filosofie naturala, de istorie naturala, de ‘popularizare’ a stiintei?)

2. Cum arata telescopul construit de Galileo si ce se putea vedea prin el?

3. Cat este descoperire si cat este retorica in Sidereus nuncius? A vazut Galileo ceea ce deseneaza?

4.  Ce relatie exista intre teorie si observatie in textul lui Galileo? Este Galileo deja in posesia unei teorii cosmologice?

Seminar CELFIS

Seminarul CELFIS este un seminar de cercetare pentru studentii masteranzi sau pentru studentii care doresc sa faca o cariera in cercetare si vor “s-o ia din timp” si sa invete cum se face.  Studentii doritori sa participe sunt rugati sa imi trimita un email la dana.jalobeanu@celfis.ro.

Formatul seminarului este, in acest semestru, de lucru pe text. Seminarul are loc in fiecare miercuri, intre orele 16:00 – 18:00 (sala s1)

Semestrul II

Problematica relatie dintre teorie si experiment: de la istoria naturala la stiinta moderna

Cand si de ce se naste stiinta experimentala? A facut Galileo Galilei experimente? Si ce rol au avut acestea in construirea unui sistem al lumii? A facut Descartes experimente? De ce?

Sunt experimentele ilustratii ale teoriei? Sunt ele faptele empirice pe care se construieste teoria? Sunt experimentele teste ale unei teorii?

Si ce intelegem cand vorbim de experimente? Sunt observatiile astronomice facute de Galilei prin telescop experimente? Ce defineste un experiment in raport cu simpla observatie?Frontispiciul cartii lui Galileo, Sidereus Nuncius (mesagerul din stele)

Toate aceste intrebari sunt foarte discutate in istoria si filosofia stiintei (ele definesc, intr-un anume fel, domeniul).

 

Vom incerca sa raspundem la aceste intrebari discutand pe texte primare. Iata o lista de bibliografie de pornire

 

Galileo, Sidereus nuncius, 1610 – in Finocchiaro, The essential Galileo, ch.1

Galileo, Letters on Sunspots, in Finocchiaro, The essential Galileo

Descartes, Meteorologia