Category Archives: Metodologia cercetarii

Prezentare teze de doctorat

Saptamana trecuta am discutat prezentarea tezei citita si evaluata de Irina Ornea. Aveti mai jos o scurta prezentare si ppt.-ul. Va rog sa le evaluati (in scris) si sa comentati (pe blog).

Irina Ornea

 

Tractatus Logico-Philosophicus
Daniele Mezzandri
(Rezumat)

	Mezzandri vede Tractatusul lui Wittgenstein ca pe un raspuns la teoria lui Frege 
despre logica si la teoria lui Russell despre judecare. 
Pe cea din urma, filosoful austriac o respinge in totalitate, in timp ce pe cea de-a doua
 o coerentizeaza, in sensul in care rezolva tensiunile legate de statutul logicii ca stiinta 
(care la Frege apare ca descriptiva si normativa in acelasi timp si de asemenea ca formala si 
universalista – interpretare in care conectorii logici nu sunt simple functii, ci au si 
un continut extra-logic). Pentru Wittgenstein, logica nu este stiinta, ea doar reflecta 
structura realitatii.Wittgenstein respinge doua premise fundamentale ale teoriei multirelationale 
a judecarii formulate de Russell. Una ar fi ca putem avea cunoastere nemijlocita a unei 
asa-numite „forme logice” si cea de-a doua ca toti constituentii unei judecati se afla 
pe acelasi plan – individualii si universalii, obiectele si predicatele. 
Respingand posibilitatea unei intuitii a formei logice sau aprioricitatea acesteia, 
Wittgenstein deduce din teoria russelliana posibilitatea non-sensurilor.  
Propozitii ca „Ziarul hartieste pe masa” sau „Mortalitatea este Socrate” 
nu incalca regulile logicii russelliene, deoarece nu exista restrictii functionale 
care sa acorde un statut diferit predicatelor si sa stabileasca ce combinatii de cuvinte 
au sens si care nu. Altfel spus, unor astfel de judecati le lipseste unitatea.
Nonsensul la care se refera Wittgenstein aici nu are legatura cu teoria tipurilor, 
ci cu teoria adevarului – astfel de propozitii, desi asetorice, nu au valori de adevar. 
Renuntarea la a trata predicatele ca nume ale unor atomi ontologici marcheaza inceputul 
trecerii catre o teorie picturala asupra limbajului.
Daca echivalam teoria limbajului ca tablou al realitatii cu o teorie corespondentista a la Davidson 
(unde a intelege o propozitie se reduce la a-i sti conditiile de adevar), atunci gasim samburele 
teoriei din Tractatus inca din criticile aduse celor doi precursori pozitivisti pe care 
Wittgenstein ii citeaza. Aici, numele pastreaza o componenta formala fregeeana 
(intelegerea unui nume presupune intelegerea tuturor propozitiilor in care poate aparea), 
dar nu se mai aplica doar la particulari. Propozitiile logicii nu reprezinta imagini ale realitatii 
deorece ele nu au valori de adevar propriu-zise, nu au continut informational, fiind adevarate
 numai in virtutea formei lor – ele reprezinta cadrul limbajului si al lumii.

Structura unei teze/disertatii

In urmatoarele doua cursuri vom discuta structura unui proiect de cercetare si modul in care acesta se transforma intr-o teza/dizertatie. Vom avea doua lucruri de facut:

1. citirea si prezentarea unei teze/dizertatii (alegeti dintre cele de mai jos)

2. construirea structurii propriei voastre dizertatii (un rezumat extins, ca in explicatiile postate anterior si discutate la curs)

V-am postat pe google docs 6 exemple de teze/dizertatii din care aveti de ales minimum una. Aveti de citit dizertatia si de facut o evaluare critica (3-4 pagini de prezentare, 20 de minute de prezentare orala saptamana aceasta sau saptamana viitoare).

Linkul este

https://docs.google.com/leaf?id=0B6x10ORmR1T3NzFmMzJhMzktNWFhZS00MmM2LThkZDQtODFjNDg0M2NhMzY3&hl=en

S-ar putea sa aveti nevoie de o adresa de gmail ca sa puteti accesa documentele. V-am dat tuturor celor care mi-ati scris, drept de editare in acest fisier, astfel incat puteti nu doar incarca dar si descarca documente.

Rezumatul extins si proiectul

Urmatorul pas dupa scrierea unui rezumat este rezumatul extins. De multe ori acesta echivaleaza cu rezumarea proiectului de cercetare de care v-ati apucat. Rezumatul extins este ceea ce aratati ori de cate ori cineva vrea sa vada ce lucrati. De multe ori, un rezumat extins este partea esentiala a unei “aplicatii”  la o bursa, pe un proiect/grant, la un job etc.

Nu conteaza tema, domeniul sau tipul de lucrare cu care veti finaliza proiectul: rezumatul extins are aceiasi pasi fie ca e vorba de o lucrare de masterat, de doctorat, sau de un proiect de cercetare mai elaborat pe 3-5 ani.

Ce contine rezumatul extins
Rezumatul extins contine urmatoarele capitole:

1. formularea si explicitarea tezei sau ipotezei de cercetare (un paragraf)

2. lista de intrebari la care vreti sa raspundeti (de multe ori merita sa fie lasata sub forma de lista) si stabilirea obiectivelor proiectului

3. stadiul actual al cercetarii – e partea cea mai consistenta a textului propriu-zis si demonstreaza celui care va citeste ca stiti despre ce este vorba in domeniul in care ati intrat. Stadiul actual al cercetarii este un rezumat consistent (1 pagina) a ce s-a facut in domeniul respectiv sau pe intrebarile din lista de la punctul 2, de preferinta in ultimii 20 de ani.

4. structura argumentului sau tipul de argumentatie prin care veti demonstra teza sau veti investiga ipoteza de cercetare. Care sunt pasii pe care-i veti parcurge si in ce ordine? (un paragraf)

5. metodologia cercetarii – e un alt paragraf (uneori 1/2 pagina) esential al rezumatului extins sau al proiectului. Aveti de explicat cum anume veti investiga ipoteza de cercetare sau cum anume veti demonstra teza. Ce metode veti folosi? In ce ordine? De ce? (e important sa va justificati metodologia aleasa!!)

6. planul de lucru efectiv – daca e vorba de o aplicatie sau de un proiect care urmeaza sa se desfasoare pe un timp mai indelungat (1-3 ani) acest ultim paragraf al proiectului/rezumatului extins este absolut esential. Aveti de discutat critic modul in care veti esalona obiectivele cercetarii voastre (si de justificat de ce o faceti in felul acesta).

Rezumatul: cheia succesului

Este primul lucru pe care-l aratati atunci cand va apucati de un proiect sau de o lucrare. De cele mai multe ori este suficient. Majoritatea conferintelor isi selectioneaza participantii pe baza unui rezumat. Tot un rezumat aratati pentru prima data atunci cand cineva va intreaba ‘ce lucrati’ sau ‘ce proiect aveti’.
Cum se scrie un rezumat bun? Cum putem pune in cateva cuvinte ceea ce vrem sa facem, in asa fel incat sa fie clar pentru altii?
Rezumatul inaintea lucrarii/proiectului

Desi nu pare logic pentru incepatori, rezumatul precede lucrarea sau proiectul. Este primul lucru pe care-l scrieti cand incercati sa va dumiriti cum si ce sa faceti. Nu e usor de scris.

Exista rezumate de diferite facturi, din care se poate vedea ca autorul se afla in etape ale cercetarii foarte diferite.

Aici veti gasi cateva exemple de rezumate pe care as vrea sa le discutam la curs. Cititi exemplele de mai jos si incercati sa le evaluati pe o scara de la 1 la 10. Urmariti:

  • care este tema?
  • care este teza?
  • ce vrea autorul sa demonstreze?
  • este clar?
  • este fezabil?
  • se poate face intr-o lucrare ceea ce autorul spune ca va face aici?

 

Exemple:

rezumat exemplu 1

rezumat exemplu 2

rezumat exemplu 3

rezumat exemplu 4

rezumat exemplu 5

rezumat exemplu 6

rezumat exemplu 7

Cercetarea bibliografica: reguli de baza

Orice proiect de cercetare incepe in biblioteca – si acolo revine mereu, in punctele sale cheie. Exista mai multe etape ale cercetarii bibliografice:

1. Explorarea

Explorarea incepe de obicei cand avem un subiect, o tema sau o idee si intram destul de naivi in biblioteca sa vedem ‘ce s-a facut’ pe acel subiect. Primul pas este o cautare cu cuvinte cheie, rafinata cu niste nume importante. De obicei, aceasta prima cautare ne da sute de rezultate. Cum le triem?

Referinte

Incepeti cu cartile de referinta: enciclopedii, dictionare, manuale ‘de lucru’ (‘companions’, historical dictionaries etc.). Atentie pe care le folositi: alegeti dupa autori si editori (Oxford, Cambridge, Chicago, Standford si in general asa numitii academic publishers inaintea editurilor comerciale, referintele tiparite sau existente si in format tiparit si nu paginile de internet).

Nu folositi in acest stadiu internetul decat ca punct de plecare. Nu creditati informatiile de pe Wikipedia sau alte resurse publice de pe internet. Va pot trimite in directii complet gresite inainte ca macar sa fi inceput cercetarea.

Selectarea cartilor potential importante: cand nu cunoasteti autorul, nu alegeti cartile dupa titlu! Alegeti din nou dupa editura (editurile serioase au sistemul de peer-review si e putin probabil sa le scape carti care nu merita publicate). Nu cititi doar ultimele aparitii, ci mergeti cu ceva ani in urma. Incepeti cu cartile recomandate de sursele de referinta.

Prima selectie de articole – faceti o prima selectie de autori importanti pentru domeniul/tema voastra si o prima selectie de articole. Alegeti dupa importanta jurnalului in care apare articolul. Cautati unde anume sunt/au fost autorii pe care-i citati (la ce universitati).

Baze de date importante: EBSCO, JSTOR, springerlink (BCU subscrie la toate)

2. Cautarea avansata

In aceasta faza stiti deja care sunt autorii importanti si cartile de plecare. Aveti acum de cautat mai departe, cu o lista de termeni imbunatatita, care sa includa numele autorilor importanti. Faceti o baza de date cu articole recente ‘de citit’. Petreceti o zi in biblioteca numai pentru asta.

3. Citirea sistematica pentru familiarizarea cu un domeniu sau cu o tema

Incercati sa identificati de ce anume aveti nevoie pentru a intelege ce scrie in articolele pe care le-ati selectat. Largiti putin aria de cautare si cititi sistematic in domeniul ales articolele importante publicate in ultimii 10 ani.

4. Bibliografia adnotata

La sfarsitul acestei prime etape de cercetare bibliografica aveti de ajuns la o lista de bibliografie adnotata. Un ‘entry’ in aceasta lista va contine numele autorului, titlul articolului, cartii, anul, editura, cuvintele cheie, teza articolului si o scurta descriere de max 1/2 pag. a argumentului articolului/cartii.

Listele de bibliografie adnotata se dovedesc de nepretuit in stadiile ulterioare ale cercetarii (si, daca sunt bine facute, se pot folosi si peste 2-3 ani, cand veti lucra la un alt proiect de cercetare).

5. Stadiul actual al unei teme de cercetare

Partea cea mai dificila a cercetarii bibliografice incepe dupa ce deja ati inteles cam despre ce e vorba in tema/domeniul in care v-ati bagat si va indreptati atentia asupra a ceea ce se numeste ‘stadiul actual al cercetarii’. Cine s-a ocupat de ceea ce vreti sa faceti inaintea voastra si pana unde s-a ajuns cu cercetarea problemei in ultimii 10 ani?

Surse importante: EBSCO contine articolele pana in anul curent.

Esential: intrebati un specialist. In aceasta faza e important sa aflati unde sunt conferintele esentiale pentru domeniul respectiv, cine sunt specialistii si unde sunt ei si sa indrazniti sa cereti ajutor.

6. Cum cerem ajutor

O prima forma de a cere ajutorul se poate face inscriindu-va pe listele de discutii din istoria si filosofia stiintei. Sunt doua liste importante:

HOPOS
MERSENNE

Pe ambele liste puteti trimite intrebari generale, cereri de bibliografie, etc. si oamenii sunt destul de saritori.

O a doua forma este sa scrieti unui specialist. Puteti gasi liste de specialisti folosind Googlescholar. De obicei, specialistii raspund cerintelor venite de la studenti (au fost si ei studenti, au nevoie de studenti, sunt incantati cand cineva le recunoaste calitatea de specialist…).

 

Metodologia cercetarii stiintifice – prezentare

Joi 16-20

Cursul isi propune sa dezvolte cateva dintre abilitatile necesare cercetarii stiintifice si sa-i familiarizeze pe studenti cu principalele metode si etape care trebuie puse in aplicare in munca de cercetare. Vom invata cum se construieste o bibliografie si care sunt etapele cercetarii bibliografice. Vom invata, pe exemple, cum se construiesc diferite ‘mostre’ de scriere academica: un rezumat, un proiect, o lucrare stiintifica, un proiect de doctorat etc.

Cursul are un important caracter practic. Studentii trebuie sa vina cu proiecte, rezumate, planuri de teza si alte mostre de scriere academica la fiecare seminar si sa discute ‘pe text’ cu colegii lor.