Category Archives: Research topics

Writing the project proposal (II): How do you turn a project proposal into a dissertation?

Let’s assume you have an idea (some recommend: always have a “Big Idea” ), you have done the preliminary research, you have some (successive and improving) versions of your initial project proposal. The question is now: how to turn this project into a dissertation?

Step 1: Try to place your idea in the context

Imagine your idea/thesis is a new organism which has to be placed in a very well established ecosystem. What features does it need to survive? It has to be original (if it replicates an existing inhabitant of the ecosystem, it is NOT a new organism). But it does not have to be too alien, otherwise it won’t survive.

The ecosystem of ‘ideas’: it is useful to imagine your field in terms of an ecosystem and the ideas as various types of anymals and plants. It is a symplified (and sometimes amusing) picture to which you can relate. Try to identify the big predators (‘sharks’) in the field. The big, slow, grass-feeding mammals. The speedy, agile and quickly evolving small animals. The ‘natural’ enemies etc. What are the big debates/struggles for survival in this ecosystem? Is the field in some sort of equilibrium? Is it decaying? Thriving? Are the predators too many or too few?

Try to describe (in writing) the way your idea/thesis fits into this new ecosystem. How does it relate with the “state-of-the-art in the field”? Find its ‘parents’ – draw its genealogy (Which are the ideas/directions of thought you find yourself continuing?). Find its ‘enemies’ (who are you arguing against). Try to see whether you have enough arguments to fight off such ‘enemies’.

Try to answer the question: What do I need to know in order to make my idea survive in this environment?

Possible outcomes

It doesn’t work 1:  I’M ORIGINAL! No one has had this idea before

Sounds too good to be true. And this is exactly how it is. If you haven’t found anyone dealing with your idea before, it is probably because you didn’t look in the right place. Try harder. If you cannot find anything, you are NOT on the right track. Discuss with your supervisor.

Advice: do not engage in writing if you are in this situation. There are too many ways in which you can fail. Try to change and ammend your subject in such a way that you have the ecosystem described before.

It doesn’t work 2: I don’t have a new idea – others have said this thing before and it seems to be an established position in the field.

This is not that bad – you have found your “close colleagues”. Read them carefully. Try to see them in context: where did they begun? How far did they go? Read them again, with a critical eye. Do you agree with them completely? Are there points in which you see things differently? Can you perhaps reformulate your initial idea?

This is the most important step so far. There are high chaces that your initial idea was too broad, not sharp enough, perhaps quite confusing. Now you can confront with close coleagues, those who have said it before (and perhaps have said it better?). You can sharpen it. You can perhaps even go a step beyond them and add some interesting elements to a well-established position.

It doesn’t work 3: There is a wide debate in the field over my idea. There are already two big camps fighting around it.

This is in fact a very good situation. You have the standard environment for philosophers: the debate. Read careful the two positins and try to clarify to yourself WHY do you support one of the camps. What are the arguments in favor of your idea? Draw a list/map of arguments (pros/cons).  Pay a close attention to the counter-arguments. Read carefully and with a critical eye. Then go on and ask yourself:

  • Can you add a new argument to the debate?
  • Can you come up with a novel refutation of the counter-arguments on the ‘table’?

Step 2: Sharpening your position

Now that you have a good idea concerning the state-of-the art in the field, you have to re-evaluate your initial idea. Sometimes you have to change it completely. The most likely outcome is that you will sharpen it up, focusing on something much smaller than the initial thesis. That’s perfect. You are ready to start writing.

Formulating a new idea: you can also find yourself in the position of giving up your initial idea, ‘convert’ to the position of the opposed camp or ‘evolve’ to a different position. It is all right (it’s a sign you have learned a lot).

Step 3: Discuss, discuss, discuss

It is very important at this stage in your research to discuss your findings, present your new sharpened idea, argue for it etc. Discuss with your supervisor, with your colleagues, with your “close colleagues” (see above).

Step 4: Write an extended version of your research project

Write an extended version of your research project, this time dedicating two paragraphs to the state-of-the-art and one extended paragraph to the way you indend to place your idea in this new ecosystem. Dedicate the second page of the research project to an explication of how do you intend to argue for your (new) idea.

At this stage of research it would be good to plan to turn everything into a paper. This will be a work-in-progress paper you can present to a graduate conference, graduate seminar etc. Try to get other people read your plan – and make use of their feed-back. It’s a very good way to test your plan before actually writing the full disertation.

Advice: One of the most important piece of advice re-iterated endlessly by most supervisors (and sometimes by students too) is: write the dissertation in small chunks and small tasks.

Write something every day (some say: 5-page per day rule; some others are saying: 1 page per day etc.). But write something every day should be your rule number one. Don’t assume writing is easy. It is not. It BECOMES easy if you write a lot, every day (like every other practical task).

More tips on writing here.

Teme de cercetare pentru studentii doritori sa lucreze cu mine

Găsirea unei teme de cercetare este partea cea mai dificila a studiilor universitare. Și acest lucru din mai multe motive. În primul rând, în modul în care este structurat învățământul universitar în momentul de față, nu e deloc clar cum trece studentul de la asimilarea noțiunilor generale (în anii mici) la conturarea unei teme și a unui profil propriu de cercetare (de care are nevoie, pentru a se înscrie la doctorat). Nu este clar nici în ce fază a formării profesionale se învață/se deprind abilitățile necesare cercetării. Pe de altă parte, din moment ce studenților li se cere să își încheie studiile cu o teză de licență și cu o disertație (de masterat) se presupune că sunt capabili să-și aleagă o temă, să construiască o bibliografie, să treacă prin toate etapele documentării și să producă la sfârșit o lucrare originală  cu elemente de cercetare (documentare extinsă, discuție critică a mai multor puncte de vedere, propunere de rezolvare sau extindere a cercetării etc.).

S-ar putea să se presupună că veți deprinde abilitățile și deprinderile necesare realizării acestei lucrări în mod individual, eventual în urma interacțiunii cu un conducător de teză (pe care îl alegeți personal, cu care inițiați comunicarea, și de la care reușiți să obțineți feed-back în mod regulat).

Pentru studentii și masteranzii în cautare de teme de cercetare pentru articole, licență, master, și doritori să lucreze cu mine, pe această pagină veți găsi scurte prezentări ale temelor care ma interesează precum și sugestii de teme, întrebări și direcții pe care ar fi interesant să le explorăm împreună.

Mai multe despre cum se alege o temă de cercetare și câteva dintre deprinderile de bază necesare pentru a face cercetare puteți găsi aici.

Am creat un folder in drop-box unde sub numelelecturi introductive am plasat mai multe sub-foldere corespunzătoare unora dintre temele de mai jos. În aceste foldere voi pune bibliografie primară și secundară de plecare (ceea ce trebuie să citiți înainte de a intra în biblioteca sa explorați și să căutați pe cont propriu).

Teme de cercetare

Aceste teme de cercetare țin de trei mari domenii: HPS (early modern science), filosofia științei și istoria filosofiei. Adesea se afla la intersecția dintre cele trei domenii și promovează abordări interdisciplinare.

1. Cum apare discursul modern despre legile naturii (ce sunt legile naturii și ce rol joacă ele în filosofia naturală carteziană, newtoniană, galileană). Mă interesează în special perioada pre-carteziană și modul în care se agregă discursul despre legile naturii. De unde sunt împrumutate conceptele și ideile care agregă discursul despre legile naturii? Există influențe care provin din teologie, filosofie politică, drept? De ce factură sunt acestea?

Sub-teme interesante: Galilei formulează niște legi, însă nu le numește legi ale naturii. Ce statut au legile pentru Galilei? Un alt caz interesant este Kepler – faimoasele legi ale lui Kepler sunt numite astfel abia la 60 de ani de la moartea lui Kepler. Ce statut au până atunci?

Bibliografie de pornire:

Dana Jalobeanu, Peter Anstey, eds., Vanishing matter and the laws of nature, Routledge:London, 2010, Milton, Laws of Nature, in Cambridge History of Seventeenth-Century Philosophy, 1998 vol. 1,  Dana Jalobeanu, Forms, laws and active principles: What      happened to the laws of nature in the Scientific Revolution?, in Analele Universitatii Timisoara,    Seria filosofie, XIII, 2001, ana Jalobeanu, The place of the laws of nature in the      conceptual structure of the Scientific Revolution, in New Europe College Yearbook 1998-1999, New Europe College,      Bucharest, 2001 (ISBN 973-98624-8-9), pg. 41-95 (volum accesibil şi online      la http://www.nec.ro/fundatia/nec/publications/a_nec1998-1999.pdf)

2. Legile naturii și legile de ciocnire la Descartes

Descartes susține că cele trei legi ale naturii decurg/ derivă din imutabilitatea divină. Ce înseamnă acest lucru? Ce statut are această derivare? Ce relație există între legile naturii și legile de ciocnire? Și ce implicație are toată această discuție pentru relația dintre matematică, fizică și metafizică în sistemul cartezian?

Bibliografie de pornire: Dana Jalobeanu, Peter Anstey, eds., Vanishing matter and the laws of nature, Routledge:London, 2010, Daniel Garber, Descartes’ Metaphysical Physics, University of Chicago Press 1992

3. Legile de ciocnire și originile fizicii moderne

Una dintre cele mai interesante dezbateri din a doua parte a sec. 17 este cea cu privire la regulile sau legile de ciocnire. La ea participă cam toate numele mari ale Revoluției Științifice (Huygens, Wren, Wallis, Hooke, Newton). În cursul acestei dezbateri se ridică o serie de probleme filosofice interesante privitoare la fizică, metafizică, concepte fundamentale ale filosofiei naturale, matematică (și rolul matematicii în fizică), filosofia științei. M-ar interesa studenți doritori să exploreze unele dintre aceste probleme filosofice într-o abordare care să îmbine elemente de istoria științei/istoria filosofiei cu o bună cunoaștere a problemelor de fizică și matematică implicate în dezbatere și cu o abordare interesată de problemele de filosofia științei implicate.

Bibliografie de pornire:

Jalobeanu, The nature of body, în P. Anstey, Oxford Handbook of British Philosophy in the Seventeenth Century, OUP 2013

Jalobeanu, Anstey ed. Vanishing matter and the laws of physics: Descartes and beyond, Routledge 2011.

4. Cum începe matematizarea filosofiei naturale?

Acesta este un foarte larg subiect de cercetare, parțial legat de proiectul pe care l-am început în 2017 (vezi aici: https://emergenceofmathematicalphysics.wordpress.com/). Se poate aborda din multe unghiuri și sunt în special în căutarea unor studenți care să lucreze pe unele dintre următoarele subiecte: matematici „practice” în secolele XVI-XVII, amendarea schemei aristotelice a științelor, navigația ca știință matematică în Anglia sec. XVI, magnetismul și cosmologia magnetică, William Gilbert, John Dee, Robert Recorde, Leonhard și Thomas Digges.

Bibliografie de pornire (vezi pagina proiectului).

5. Istoria naturală orientată spre cercetare și experimentalismul științei timpurii

Aceasta este o altă temă largă de cercetare, la care am lucrat între 2011 și 2016, în cadrul proiectului From natural history to science. Pentru detalii vezi aici: http://blogs.ub-filosofie.ro/pce/.

6. Francis Bacon

Ca editor al operelor filosofice baconiene și membru al The Oxford Francis Bacon sunt mereu în căutare de studenți care să lucreze pe Bacon – fie explorând elemente ale filosofiei naturale baconiene, fie contribuind la proiectul de traduceri filosofice.

7. Problema metodei în secolele XVI-XVIII. Există o metodă a descoperirii? Există o logică a descoperirii?

Aceasta este o temă foarte largă și are o serie de subteme interesante. Mă interesează pre-istoria metodei baconiene (Ramus și alte metode ale descoperirii în Renaștere). Mă interesează orice încercare de reconstrucție rațională a metodei Baconiene (ca și încercările de reconstrucție contextuală ale aceleiași). Mă interesează foarte mult modul în care metoda baconiană este receptată în Franța și Anglia. M-ar interesa comparații între metoda baconiană și metoda carteziană din Reguli, sau din tratatele științifice scrise de Descartes. Mă interesează metodologia experimentală baconiană și relația ei cu metodologia experimentală a sec. XVII. În sfârșit, caut oameni interesați de relația între metoda baconiană și cea newtoniană.

Bibliografie de pornire:

Jalobeanu, Dana. The Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Context. Foundations of Modernity.  Bucharest: Zeta Books, 2015.

8. Științele baconiene

Cu aproape jumătate de secol în urmă, Thomas Kuhn făcea o distincție care avea să facă o mare carieră în filosofia științei: distincția dintre științele matematice (newtoniene) ale naturii și științele baconiene. Primele erau științe propriu-zise, a căror evoluție era ghidată de o paradigmă. Ultimele erau științe pre-paradigmatice, aflate încă în faza de fact-gathering, însă importante ca rezervor din care se dezvoltă, în secolele XVII-XVIII numeroase științe ale naturii. Distincția lui Kuhn a fost mult criticată, însă niciodată complet abandonată. M-ar interesa studenți doritori să lucreze în direcția explicitării și clarificării implicațiilor filosofice, istorice și istoriografice pe care această distincție le ridică.

Bibliografie de plecare:

Kuhn, Thomas. “Mathematical Versus Experimental Traditions in the Development of Physical Science.” In The Essential Tension. Selected Studies in Scientific Tradition and Change 31-65. Chicago: University of Chicago Press, 1977.

Jalobeanu, Dana. “Constructing Natural Historical Facts: Baconian Methodology in Newton’s First Paper on Light and Colors.” In Newton and Empiricism, edited by Zvi Biener and Eric Schliesser. Oxford: Oxford University Press, 2014.

9. Logici ale descoperirii în filosofia științei contemporane (Hanson, Laudan, Simon, abordări contemporane etc.)

Exista mai multe variante de a recupera o logică a descoperirii, variante promovate de diferiți filosofi ai științei. Iată câteva puncte de plecare

Hanson, Patterns of discovery 1958, Simon, H (1977) Does Scientific Discovery Have a Logic? In Simon, H. Models of Discovery: 326-337, reprinted from Philosophy of Science40: 471-480, Thomas Nickles, Scientific discovery: case studies, BSPS 60, D. Reidel, Dordrecht,1980, Nickles, Introductory essay, Scientific discovery: logic and rationality, ed. Nickles, D. Reidel, BSPS, 56, 1980

10. Filosofia experimentului și evoluțiile ei contemporane: exploratory experimentation, experimental research programmes, experimental research strategies etc.

Aici avem din nou  o temă foarte largă care pune problema valorii creatorare a experimentelor în știință. Este o direcție foarte interesantă pe plan internațional în ultima vreme.

Bibliografie de pornire: Hand Radder, ed., The philosophy of scientific experimentation, 2003

11. Early modern experimentation, early modern methodologies of experimentation

Bibliografie de pornire:

Anstey, Peter, and Alberto Vanzo. “Early Modern Experimental Philosophy.” A Companion to Experimental Philosophy  (2016): 87.

Jalobeanu, Dana. The Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Context. Foundations of Modernity.  Bucharest: Zeta Books, 2015.

———. “Core Experiments, Natural Histories and the Art of Experientia Literata: The Meaning of Baconian Experimentation.” Societate si Politica 5 (2011): 88-104.

12. Valori epistemice și non-epistemice ale experimentului

Experimentarea îndeplinește, în modernitatea timpurie, o serie de funcții non-epistemice: retorice, pedagogice sau morale (de educație morală). Sunt interesată de autori și contexte pe care le putem explora pentru a înțelege mai bine aceste funcții, precum și distincția epistemic-non-epistemic în context experimental. Lucrez în special, în acest subiect particular, pe Galileo Galilei, Dialog asupra celor două mari sisteme ale lumii, însă pot direcționa și investigații care poartă asupra unor alte opere fundamentale ale tradiției experimentale/filosofiei experimentale.

13. Relația știință-religie în modernitatea timpurie

Problema relației între știință și religie în modernitatea timpurie a fost multă vreme tratată în termeni esențialiști. În ultimii ani, abordări interesante au propus variații pe tema împrumutului conceptual dintr-un domeniu în altul, aproprierii de metode între domenii etc. Mă interesează studenți doritori să găsească subiecte punctuale de reflexie încadrate în tema largă de mai sus, urmărind cum anumite concepte caracteristice științei moderne au migrat în știință (filosofie naturală) din discursul teologic (doar câteva exemple: spațiu, legile naturii, forțe, temporalitate etc.). M-ar interesa și încercări de a demonstra împrumutul în sens invers, dinspre știință spre religie.

Bibliografie de pornire: Peter Harrison, The Fall of Man and the Foundation of Science, Cambridge: 2006, Dana Jalobeanu,Inventarea modernității,Napoca Star 2006.

14. Baconianismul secolelor XVIII-XIX și construirea canonului „științei moderne”

Sunt în căutarea unor studenți care să investigheze receptarea metodei sau a istoriei naturale baconiene în special în secolul XVIII (pornind de la ediția Bacon realizată de Peter Shaw).

Bibliografie de pornire:

Jalobeanu, Dana. The Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Context. Foundations of Modernity.  Bucharest: Zeta Books, 2015.

15. Istorii naturale „senecane” și elementele stoice ale științei moderne

Mă interesează modul în care modernitatea timpurie încorporează elemente ale stoicismului mediu și târziu, valorificând proiectul pedagogic și moral al Naturales quaestiones. Caut studenți care să investigheze din perspectivă istorică și filosofică elementele senecane din scrierile filosofilor moderni (Francis Bacon, Galileo Galilei, Robert Hooke, Robert Boyle).

Bibliografie de plecare

Jalobeanu, Dana. “Francis Bacon’s Natural History and the Senecan Natural Histories of Early Modern Europe.” Early Science and Medicine 17 (2012): 197-229.

———. “Idolatry, Natural History and Spiritual Medicine: Francis Bacon and the Neo-Stoic Protestantism of the Late Sixteenth Century.” Perspectives on Science 21 (2012): 207-26.