Category Archives: Uncategorized

Reading and watching: interesting cases

An interesting novel constructed around a research ethics case (with quite unforeseen consequences) is Dorothy Sayers, Gaudy night. Supplementary bonus: it is set in Oxford, in the 1930s. You might also want to watch the BBC series featuring Edward Petherbridge as Lord Peter Wimsey (spoiler: the movie is nowhere near the novel, as usual).

Principles and values in research

If we talks about science as a set of practices (problem-solving, testing, experimenting, articulating theories, critical discussions, the ‘ritual’ of publishing etc.), what are the principles and values guiding these practice? Again, they are not always fully spelled out; some of our values are deeply embedded in the norms and codes of the community. Probably the most ‘visible’ of our values is trust.

Scientific research is not possible without trust. You have to trust your team; you have to trust the results of your colleagues, you trust the well-functioning of the laboratory, you trust that the results communicated in a peer-reviewed journals are correct etc. A lot has been discussed in the past decades about the role of trust in science. In a seminal book, Shapin has connected a set of moral values based on trust with the emergence of modern science; more recent literature suggests to see trust as an “organizational principle“.

What happens when this intrinsic principle is eroded? I am dealing with this question here.

The most important principles of the scientific community?

  • trust
  • truthfulness
  • collegiality

The most important values of the research community (contributing to the making of a good researcher)

  • truthfulness and accuracy (scientific collaboration cannot work otherwise)
  • punctuality (we work by the deadline)
  • industry (we work with a work-ethics; we value work, willingness to do more work, to repeat experiments and try out our hypotheses, willingness to check whether a statement is correct etc.)
  • generosity (just think how many institutions depend on us being generous and willing to extend a hand or spend time reading other people’s works: the process of peer-reviewing and evaluation will not work otherwise)

My research community

It is a useful exercise to identify you research community, its principles, values, rules and norms, problem-solving methods and devices. It is extremely useful to identify your colleagues. They are the main target of your research papers, your first readers (remember the peer-review procedures); but also the people you can learn from.

Some useful questions and tips:

  •   go to conferences (conferences are places where people mix and discuss their own research interests and find colleagues with similar research interests. Conferences are not just places where you go to listen to talks; they are mostly social gatherings where you can have the opportunity to chat with specialists – during coffee-breaks, for example. It is customary for scholars giving talks to display their email address on the slides. Why do you think this is happening? )
  • register on specialized lists and discussion groups – there are all sorts of electronic lists and discussions groups where you can register (HOPOS, C17list, MERSENNE etc.) Such lists are dedicated to specialized discussions, announcements of conferences etc.
  • build up your own research profile on Academia.edu.
  • post something about you, your research interests and your dissertation on the web-page of the institutions (most Departments and  Universities have special pages dedicated to graduate students; why not build up such a page for your department?)

 

 

 

Plagiarism

There are many forms of plagiarism. Any form of appropriating someone’s else work without correctly citing it is plagiarism. It doesn’t matter if you reformulate it with your own words, it is still plagiarim. You need to cite everything you borrow, even if it is ‘merely’ and idea, even if it is the result of a conversation.

Citing means giving credit

Referring to other people’s works is part of what we do, as researchers. Our ideas do not grow in a desert. They appear and evolve on the rich soil of scientific research done by the community (past and present). Referring to other people’s ideas is part of the game. Give credit to those whom which you learned (predecessors, colleagues and students).

Plagiarism and exclusion
It is important to know that plagiarism exposed leads to the exclusion from the research/scientific community. The scientific community is build on trust and a whole (tacit) system of values; and breach of the (tacit) rules of the community excludes the trespasser. Unlike other more explicit, legal and official forms of punishment, this exclusion is for good (there are no prescriptions).

More on plagiarism here.

Teme de cercetare pentru studentii doritori sa lucreze cu mine

Găsirea unei teme de cercetare este partea cea mai dificila a studiilor universitare. Și acest lucru din mai multe motive. În primul rând, în modul în care este structurat învățământul universitar în momentul de față, nu e deloc clar cum trece studentul de la asimilarea noțiunilor generale (în anii mici) la conturarea unei teme și a unui profil propriu de cercetare (de care are nevoie, pentru a se înscrie la doctorat). Nu este clar nici în ce fază a formării profesionale se învață/se deprind abilitățile necesare cercetării. Pe de altă parte, din moment ce studenților li se cere să își încheie studiile cu o teză de licență și cu o disertație (de masterat) se presupune că sunt capabili să-și aleagă o temă, să construiască o bibliografie, să treacă prin toate etapele documentării și să producă la sfârșit o lucrare originală  cu elemente de cercetare (documentare extinsă, discuție critică a mai multor puncte de vedere, propunere de rezolvare sau extindere a cercetării etc.).

S-ar putea să se presupună că veți deprinde abilitățile și deprinderile necesare realizării acestei lucrări în mod individual, eventual în urma interacțiunii cu un conducător de teză (pe care îl alegeți personal, cu care inițiați comunicarea, și de la care reușiți să obțineți feed-back în mod regulat).

Pentru studentii și masteranzii în cautare de teme de cercetare pentru articole, licență, master, și doritori să lucreze cu mine, pe această pagină veți găsi scurte prezentări ale temelor care ma interesează precum și sugestii de teme, întrebări și direcții pe care ar fi interesant să le explorăm împreună.

Mai multe despre cum se alege o temă de cercetare și câteva dintre deprinderile de bază necesare pentru a face cercetare puteți găsi aici.

Am creat un folder in drop-box unde sub numelelecturi introductive am plasat mai multe sub-foldere corespunzătoare unora dintre temele de mai jos. În aceste foldere voi pune bibliografie primară și secundară de plecare (ceea ce trebuie să citiți înainte de a intra în biblioteca sa explorați și să căutați pe cont propriu).

Teme de cercetare

Aceste teme de cercetare țin de trei mari domenii: HPS (early modern science), filosofia științei și istoria filosofiei. Adesea se afla la intersecția dintre cele trei domenii și promovează abordări interdisciplinare.

1. Cum apare discursul modern despre legile naturii (ce sunt legile naturii și ce rol joacă ele în filosofia naturală carteziană, newtoniană, galileană). Mă interesează în special perioada pre-carteziană și modul în care se agregă discursul despre legile naturii. De unde sunt împrumutate conceptele și ideile care agregă discursul despre legile naturii? Există influențe care provin din teologie, filosofie politică, drept? De ce factură sunt acestea?

Sub-teme interesante: Galilei formulează niște legi, însă nu le numește legi ale naturii. Ce statut au legile pentru Galilei? Un alt caz interesant este Kepler – faimoasele legi ale lui Kepler sunt numite astfel abia la 60 de ani de la moartea lui Kepler. Ce statut au până atunci?

Bibliografie de pornire:

Dana Jalobeanu, Peter Anstey, eds., Vanishing matter and the laws of nature, Routledge:London, 2010, Milton, Laws of Nature, in Cambridge History of Seventeenth-Century Philosophy, 1998 vol. 1,  Dana Jalobeanu, Forms, laws and active principles: What      happened to the laws of nature in the Scientific Revolution?, in Analele Universitatii Timisoara,    Seria filosofie, XIII, 2001, ana Jalobeanu, The place of the laws of nature in the      conceptual structure of the Scientific Revolution, in New Europe College Yearbook 1998-1999, New Europe College,      Bucharest, 2001 (ISBN 973-98624-8-9), pg. 41-95 (volum accesibil şi online      la http://www.nec.ro/fundatia/nec/publications/a_nec1998-1999.pdf)

2. Legile naturii și legile de ciocnire la Descartes

Descartes susține că cele trei legi ale naturii decurg/ derivă din imutabilitatea divină. Ce înseamnă acest lucru? Ce statut are această derivare? Ce relație există între legile naturii și legile de ciocnire? Și ce implicație are toată această discuție pentru relația dintre matematică, fizică și metafizică în sistemul cartezian?

Bibliografie de pornire: Dana Jalobeanu, Peter Anstey, eds., Vanishing matter and the laws of nature, Routledge:London, 2010, Daniel Garber, Descartes’ Metaphysical Physics, University of Chicago Press 1992

3. Legile de ciocnire și originile fizicii moderne

Una dintre cele mai interesante dezbateri din a doua parte a sec. 17 este cea cu privire la regulile sau legile de ciocnire. La ea participă cam toate numele mari ale Revoluției Științifice (Huygens, Wren, Wallis, Hooke, Newton). În cursul acestei dezbateri se ridică o serie de probleme filosofice interesante privitoare la fizică, metafizică, concepte fundamentale ale filosofiei naturale, matematică (și rolul matematicii în fizică), filosofia științei. M-ar interesa studenți doritori să exploreze unele dintre aceste probleme filosofice într-o abordare care să îmbine elemente de istoria științei/istoria filosofiei cu o bună cunoaștere a problemelor de fizică și matematică implicate în dezbatere și cu o abordare interesată de problemele de filosofia științei implicate.

Bibliografie de pornire:

Jalobeanu, The nature of body, în P. Anstey, Oxford Handbook of British Philosophy in the Seventeenth Century, OUP 2013

Jalobeanu, Anstey ed. Vanishing matter and the laws of physics: Descartes and beyond, Routledge 2011.

4. Cum începe matematizarea filosofiei naturale?

Acesta este un foarte larg subiect de cercetare, parțial legat de proiectul pe care l-am început în 2017 (vezi aici: https://emergenceofmathematicalphysics.wordpress.com/). Se poate aborda din multe unghiuri și sunt în special în căutarea unor studenți care să lucreze pe unele dintre următoarele subiecte: matematici „practice” în secolele XVI-XVII, amendarea schemei aristotelice a științelor, navigația ca știință matematică în Anglia sec. XVI, magnetismul și cosmologia magnetică, William Gilbert, John Dee, Robert Recorde, Leonhard și Thomas Digges.

Bibliografie de pornire (vezi pagina proiectului).

5. Istoria naturală orientată spre cercetare și experimentalismul științei timpurii

Aceasta este o altă temă largă de cercetare, la care am lucrat între 2011 și 2016, în cadrul proiectului From natural history to science. Pentru detalii vezi aici: http://blogs.ub-filosofie.ro/pce/.

6. Francis Bacon

Ca editor al operelor filosofice baconiene și membru al The Oxford Francis Bacon sunt mereu în căutare de studenți care să lucreze pe Bacon – fie explorând elemente ale filosofiei naturale baconiene, fie contribuind la proiectul de traduceri filosofice.

7. Problema metodei în secolele XVI-XVIII. Există o metodă a descoperirii? Există o logică a descoperirii?

Aceasta este o temă foarte largă și are o serie de subteme interesante. Mă interesează pre-istoria metodei baconiene (Ramus și alte metode ale descoperirii în Renaștere). Mă interesează orice încercare de reconstrucție rațională a metodei Baconiene (ca și încercările de reconstrucție contextuală ale aceleiași). Mă interesează foarte mult modul în care metoda baconiană este receptată în Franța și Anglia. M-ar interesa comparații între metoda baconiană și metoda carteziană din Reguli, sau din tratatele științifice scrise de Descartes. Mă interesează metodologia experimentală baconiană și relația ei cu metodologia experimentală a sec. XVII. În sfârșit, caut oameni interesați de relația între metoda baconiană și cea newtoniană.

Bibliografie de pornire:

Jalobeanu, Dana. The Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Context. Foundations of Modernity.  Bucharest: Zeta Books, 2015.

8. Științele baconiene

Cu aproape jumătate de secol în urmă, Thomas Kuhn făcea o distincție care avea să facă o mare carieră în filosofia științei: distincția dintre științele matematice (newtoniene) ale naturii și științele baconiene. Primele erau științe propriu-zise, a căror evoluție era ghidată de o paradigmă. Ultimele erau științe pre-paradigmatice, aflate încă în faza de fact-gathering, însă importante ca rezervor din care se dezvoltă, în secolele XVII-XVIII numeroase științe ale naturii. Distincția lui Kuhn a fost mult criticată, însă niciodată complet abandonată. M-ar interesa studenți doritori să lucreze în direcția explicitării și clarificării implicațiilor filosofice, istorice și istoriografice pe care această distincție le ridică.

Bibliografie de plecare:

Kuhn, Thomas. “Mathematical Versus Experimental Traditions in the Development of Physical Science.” In The Essential Tension. Selected Studies in Scientific Tradition and Change 31-65. Chicago: University of Chicago Press, 1977.

Jalobeanu, Dana. “Constructing Natural Historical Facts: Baconian Methodology in Newton’s First Paper on Light and Colors.” In Newton and Empiricism, edited by Zvi Biener and Eric Schliesser. Oxford: Oxford University Press, 2014.

9. Logici ale descoperirii în filosofia științei contemporane (Hanson, Laudan, Simon, abordări contemporane etc.)

Exista mai multe variante de a recupera o logică a descoperirii, variante promovate de diferiți filosofi ai științei. Iată câteva puncte de plecare

Hanson, Patterns of discovery 1958, Simon, H (1977) Does Scientific Discovery Have a Logic? In Simon, H. Models of Discovery: 326-337, reprinted from Philosophy of Science40: 471-480, Thomas Nickles, Scientific discovery: case studies, BSPS 60, D. Reidel, Dordrecht,1980, Nickles, Introductory essay, Scientific discovery: logic and rationality, ed. Nickles, D. Reidel, BSPS, 56, 1980

10. Filosofia experimentului și evoluțiile ei contemporane: exploratory experimentation, experimental research programmes, experimental research strategies etc.

Aici avem din nou  o temă foarte largă care pune problema valorii creatorare a experimentelor în știință. Este o direcție foarte interesantă pe plan internațional în ultima vreme.

Bibliografie de pornire: Hand Radder, ed., The philosophy of scientific experimentation, 2003

11. Early modern experimentation, early modern methodologies of experimentation

Bibliografie de pornire:

Anstey, Peter, and Alberto Vanzo. “Early Modern Experimental Philosophy.” A Companion to Experimental Philosophy  (2016): 87.

Jalobeanu, Dana. The Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Context. Foundations of Modernity.  Bucharest: Zeta Books, 2015.

———. “Core Experiments, Natural Histories and the Art of Experientia Literata: The Meaning of Baconian Experimentation.” Societate si Politica 5 (2011): 88-104.

12. Valori epistemice și non-epistemice ale experimentului

Experimentarea îndeplinește, în modernitatea timpurie, o serie de funcții non-epistemice: retorice, pedagogice sau morale (de educație morală). Sunt interesată de autori și contexte pe care le putem explora pentru a înțelege mai bine aceste funcții, precum și distincția epistemic-non-epistemic în context experimental. Lucrez în special, în acest subiect particular, pe Galileo Galilei, Dialog asupra celor două mari sisteme ale lumii, însă pot direcționa și investigații care poartă asupra unor alte opere fundamentale ale tradiției experimentale/filosofiei experimentale.

13. Relația știință-religie în modernitatea timpurie

Problema relației între știință și religie în modernitatea timpurie a fost multă vreme tratată în termeni esențialiști. În ultimii ani, abordări interesante au propus variații pe tema împrumutului conceptual dintr-un domeniu în altul, aproprierii de metode între domenii etc. Mă interesează studenți doritori să găsească subiecte punctuale de reflexie încadrate în tema largă de mai sus, urmărind cum anumite concepte caracteristice științei moderne au migrat în știință (filosofie naturală) din discursul teologic (doar câteva exemple: spațiu, legile naturii, forțe, temporalitate etc.). M-ar interesa și încercări de a demonstra împrumutul în sens invers, dinspre știință spre religie.

Bibliografie de pornire: Peter Harrison, The Fall of Man and the Foundation of Science, Cambridge: 2006, Dana Jalobeanu,Inventarea modernității,Napoca Star 2006.

14. Baconianismul secolelor XVIII-XIX și construirea canonului „științei moderne”

Sunt în căutarea unor studenți care să investigheze receptarea metodei sau a istoriei naturale baconiene în special în secolul XVIII (pornind de la ediția Bacon realizată de Peter Shaw).

Bibliografie de pornire:

Jalobeanu, Dana. The Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Context. Foundations of Modernity.  Bucharest: Zeta Books, 2015.

15. Istorii naturale „senecane” și elementele stoice ale științei moderne

Mă interesează modul în care modernitatea timpurie încorporează elemente ale stoicismului mediu și târziu, valorificând proiectul pedagogic și moral al Naturales quaestiones. Caut studenți care să investigheze din perspectivă istorică și filosofică elementele senecane din scrierile filosofilor moderni (Francis Bacon, Galileo Galilei, Robert Hooke, Robert Boyle).

Bibliografie de plecare

Jalobeanu, Dana. “Francis Bacon’s Natural History and the Senecan Natural Histories of Early Modern Europe.” Early Science and Medicine 17 (2012): 197-229.

———. “Idolatry, Natural History and Spiritual Medicine: Francis Bacon and the Neo-Stoic Protestantism of the Late Sixteenth Century.” Perspectives on Science 21 (2012): 207-26.

 

Marti, 13 decembrie: O “istorie naturala” a corpului si a sufletului: Pierre de la Primaudaye

Printre tipurile de istorie naturală pe care le putem întâlni la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea este cel pe care l-am putea numi “istorii naturale medicale” sau istorii naturale ale trupului (uneori şi sufletului) omenesc (văzut ca un microcosmos şi un complement al macrocosmosului descris de istoriile naturale tradiţionale). Folosirea termenului de “istorie naturală” pentru tratate de medicină, anatomie, sau descrieri ale corpului şi sufletului este destul de curentă.

Ea ar putea fi explicată printr-o înţelegere curentă a istoriei naturale ca descriere propedeutica, non-cauzală, a fenomenelor şi obiectelor de investigat pentru filosoful natural. Este un sens “aristotelic” al istoriei naturale, identificat de Paula Findlen ca fiind unul dintre cele trei sensuri curente ale termenului de istorie naturală la sfârşitul secolului al XVI-lea.

Pentru a ilustra acest tip de istorie naturală, Sandra Dragomir a citit şi selectat pasaje dintr-o importantă scriere, foarte populară între 1580 şi 1620, “enciclopedia” lui Pierre de la Primaudaye, Academie Francaise.

 

Sandra Dragomir

Rezumatul discuţiei de marţi, 13 decembrie

Pierre de la Primaudaye (1546-1619)

 

În noaptea dintre 23 si 24 august 1572 are loc masacrul protestantilor din Franța. Cinci ani mai târziu, Pierre de la Primaudaye, curtean al Ducelui de Anjou, scrie volumul I al Academiei Franceze– “Despre Institution of Manners and Callings of all Estates”și continuă să-și întregească scrierea adăugând ulterior volumele despre corpul si sufletul omenesc, despre lume (“A notable description of the world”) si cel despre filosofie creștină.

În prefața volumului I , autorul își descrie opera ca fiind o carte ce încearcă să aducă oameni rătăciți, înstrăinați de Dumnezeu pe drumul cel bun. Cartea I, spune La Primaudaye, încearcă prin exemple și instrucțiuni ale înțelepților să ofere o deschidere înspre dumul corect al creștinului spre Dumnezeu. Ce face La Primaudaye in volumul I? În principal filosofie morală-apelând mai ales la Plutarh, Seneca, sau la pasaje din Bodin (Cele șapte cărți ale Republicii).

Există o mare diferenţă între primul volum al Academiei şi următoarele. Diferenţele sunt atât de structură cât şi de formă.

Diferențele dintre volumul I si II ar putea pune chiar paternitatea cartii sub semn de întrebare. Una dintre aceste diferenţe este faptul că din volumul II lipsesc aproape total referinţele clasice. În schimb, subsolurile (marginile) textului sunt împănate cu referinţe biblice.

Am citit acest volum în interesanta traducere engleză făcută probabil de Thomas Bowes în 1594. Volumul a cunoscut mai multe ediţii în limba engleză (ceea ce am citit şi discutat la seminar a fost ediţia completă din 1618, conţinând toate cele 4 volume ale proiectului).

Prefața Volumului doi propune cunoașterea lui Dumnezeu prin intermediul cunoașterii de sine a subiectului uman:The School of Nature care este de fapt The School of God. Tot aici intervine discuția despre cei care nu vor să-l cunoască pe Dumnezeu, deoarece nu cred în El-Ateișii, Epicureicii-împotriva cărora această carte a fost scrisă.Apelul la argumente empirice- medicale-este considerat drept singura șansă de a îi putea pune pe gânduri pe acești necredincioși: Împotriva cui se îndreaptă acest tip de discurs?El ar putea fi o încercare de a combate Averroismul și de a concilia mișcările disruptive din interiorul Bisericii creștine de la acea perioadă.

De ce tocmai corpul uman și nu lumea exterioară? Pe de o parte, el este cel mai la îndemână de cercetat, pe de alta este singura cale mai puțin indirectă spre Dumnezeu-sufletul pus în corp având natură divină. Prin aceasta corpul se dovedește cel mai bun curs  de cercetare-dinspre efecte-corp- spre cauze-suflet. Mintea, posesoare a facultăților sufletului,  trebuie să lupte constant împotriva pasiunilor, astfel, omul se reconstruiește constant printr-o anume medicină a minții.Această luptă îl aduce mai aproape de Dumnezeu prin identificarea ordinii punse de către Acesta în lume.

Pare că la La Primaudaye există o simetrie între ordinea în care este construit corpul uman și ordinea lumii exterioare. Analogiile om-ceruri apar și pare să sugereze că trupul uman funcționează după aceleași legi ca și macrocosmosul: există o hartă comună  a soarelui și inimii umane.Să facă la Primaudaye referii implicte la o anumită școală medicală din acea perioadă? ( Astrological Medicine?) Cert este că deși protestant el îndeamnă la o continuă luptă împotriva pasiunilor și deși asumând căderea umană definitivă și predestinarea ilustrează o posibilitatea de cunoaștere apropiată de cunoașterea divină prin ordinea pe care Dumnezeu a pus-o în lucruri, îndeosebi în elementele constitutive ale corpului omenesc.

Urmează să discutăm, în cursul zilei de mâine, poziția lui La Primaudaye vis-a-vis de facultățile sufletului și relația dintre ele.

 

Referinţe bibliografice:

Titlul complet al volumului de care ne ocupăm:

Pierre de la Primaudaye,  Suite de l’academie francoise en laquelle il est traite de l’homme et comme par un histoire naturelle du corps et de l’ame, est discouru de la creation, matiere, composition, forme, nature, utilite et usage, de toutes les parties du bastiment humain et des causes naturelles de toutes affections, et de vertus et des vices ; et singulierement de la nature, puissances, œuvres et imortalite de l’ame, Paris, 1583

 

Traduceri în Engleză

Pierre de la Primaudaye, The French Academie fully discoursed and finished in foure bookes: 1. Institution of manners and callings of all estates, 2.Concerning the soule and body of man, 3.a notable description of the whole world, 4.Christian philosophie, instructing the true and onely meanes to eternall life, London, printed for Thomas Adams, 1618

 

Bibliografia intalnirilor

Marti 29 noiembrie

Melanchthon si reforma filosofiei naturale

Responsabil: Sebastian Mateiescu

Bibliografie: Melanchthon, Orations on natural philosophy

 

Miercuri 30 noiembrie

Conferinta sustinuta in cadrul Seminarului de Filosofie Teoretica al Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti: Sebastian Mateiescu: “God, laws of nature and the project of a protestant physics: the case of Philip Melanchthon”.

Rezumatul conferintei: prezentarea a avut ca punct de plecare intrebarea care sunt elementele definitorii ale filosofiei naturale la Melanchthon si, mai specific, care este rolul experientei/observatiei in acest proiect? Prezentarea a pus in evidenta faptul ca putem vorbi de doua perioade in gandirea lui Melanchthon, despartite de evenimentele sociale care au insotit instaurarea Reformei: revoltele taranilor, anabaptismul etc. Trecerea de la Melanchthon I la Melanchthon II a fost explicata prin ipoteza ca la nivel teologic a avut loc o schimbare de accent – de la centralitatea gratiei in prima perioada a gandirii lui Melanchthon, avem apoi de-a face cu importanta deosebita acordata providentei divine. In sprijinul acestei perspective, au fost aduse mai multe citate din Oratiile lui Melanchthon, prilej cu care s-au pus in evidenta cateva dintre elementele acestui proiect reformat de filosofie naturala: rolul Astronomiei, al Astrologiei, considerarea matematicii (in special, geometria) drept fundament pentru celelalte arte si, nu in ultimul rand, importanta acordata anatomiei si corpului uman in general. Cea din urma a constituit si terenul propice pentru evidentierea rolului experientei/observatiei prin citate din Oratii; tratarea Astrologiei s-a dovedit si ea elocventa in acest sens. Consideratiile lui Melanchthon asupra istoriei Astronomiei au fost de asemenea folosite pentru a sustine o relatie de tip “teorie-experiment/observatie” in proiectul filosofiei sale naturale, precum si o metodologie de ajustare a ‘teoriei’ prin apel la experiente succesive. In final, s-a ajuns la concluzia ca putem vorbi in proiectul lui Melanchthon atat de o cunoastere a priori, prin intermediul ideilor (matematice) innascute, cat si de o cunoastere a posteriori, al carei garant este insusi Dumnezeu intrucat El a lasat oamenilor diferitele arte pentru a folosi experienta/observatia in descoperirea providentei divine din univers.

Teme de discutie/intrebari: filosofie naturala sau teologie naturala la Melanchthon? clasificarea disciplinelor la Melanchthon; statutul observatiei la autorii citati de catre Melanchthon, in special in anatomie si astronomie; justificarea teologica pentru apelul la observatie; statutul de fundament al matematicii; autorii influentati de catre Melanchthon; exista o metafizica (de tip tomist, eventual) ascunsa in gandirea lui Melanchthon?

Marti 6 decembrie:

Melanchthon, mixed mathematics, astrology and natural philosophy: what kind of compound?

Responsabil: Grigore Vida

Bibliografie: Westman, The Copernican Question, cap. 5-8

Marti 13 decembrie

Responsabil:  Sandra Dragomir

Bibliografie:

Pierre de la Primaudaye, French Academy, vol I Preface, letter to the Reader, Vol II, Preface of the translator, fragments from (……_)

Stephen Pender, Examples and experience: the uncertainty of medicine, BJHS, 2006

Edward Grant ….. in…..

 

Bibliografie pentru seminarul de miercurea viitoare (25 octombrie)

La cursul si seminarul de miercurea viitoare (14-18) va propun sa discutam mai pe larg o serie dintre implicatiile filosofice ale consecintelor pe care le-am intrezarit data trecuta in problema ‘testarii experimentale’ a teoriilor.

Ca bibliografie ramane Don Howard (2006) – vezi in postul anterior. In plus va rog sa cititi si:

Rom Harre, The Materiality of Instruments in a Metaphysics for Experiments, in Hans Radder, The Philosophy of Scientific Experimentation, University of Pittsburg Press, 2003,  19-39

harre2003

Pilosophy of Science: Why is science experimental?

A thought experiment suggested by Henri Poincare goes like this: would there ever have been a Copernicus if the Earth were continually surrounded by an impenetrable and always unbroken blanket of clouds? Would we know that the Earth turned on its axis and went around the Sun if we had never been able to practice astronomy? How could mankind, located inside an atmospheric cave ever have learned that the Earth belongs to a planetary system? What do you think? Any answer?

 This is just one possible way to enter the complex and fascinating issue of the relation between theories and experiments. What is the role of experiment in science? Why is science experimental at all?

 

COURSE PRESENTATION

This is an optional graduate course, in English, designed mainly for the students enrolled in the master of analytic philosophy. However, students enrolled in other master programs are welcome to attend and enroll in the course. The course theme this year will focus on the questions and debates bearing upon the relation between theory and experiment. We will ask (and try to answer) questions like:

  • What is a scientific experiment?
  • What is the relation between theories and experiments in scientific thought?
  • What kind of knowledge one gains from experiments/experimenting?
  • What is a (scientific) discovery?
  • Is there a logic of scientific discovery? (what would that mean?)

The course will consist of lecture of one hour lecture and three-hours seminars (on the format of a reading group). Attendance and participation in the seminar is compulsory.

Evaluation: Students will be evaluated according to the following criteria:

  • Participation in the discussions at the seminar 20 %
  • Number of posts (questions and answers) on the web-page of the course 10 %
  • Essay writing during the term (optional)  10 %
  • Final essay handed out one week before the exam 30 %
  • Final exam (oral examination) 30 %

 

Bibliography (selective):

Duhem, Pierre (1906): La Théorie Physique, son Objet et sa Structure. 1st ed. Paris 1906. Engl. trans. by Philip P. Wiener: The aim and Structure of Physical Theory. Princeton: Princeton UP 1954.

David Cassidy, Gerald Holton, James Rutherford, Understanding physics, Springer 2005

Ian Hacking (1983): Representing and Intervening. Cambridge: Cambridge UP.

Van Fraasen, Bas C. (2007), Scientific Representations. Paradoxes of perspective, Oxford, 2008

Lakatos, Imre (1970): ‘Falsification and the Methodology of Scientific Research Programmes’, in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds.): Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge UP, pp. 91-196.

Laudan, Larry, Progress and its problems. Towards a theory of scientific growth, 1977

Nickles, Thomas,  ed. Scientific discovery, logic and rationality, D. Reidel, 1980

Steinle, Friedrich, Schickore, J., Revisiting discovery and justification. Historical and philosophical perspectives on the context distinction, Springer 2006

Other important (and introductory) texts:

Popper, Karl R. (1932): The Logic of Scientific Discovery. London: Routledge 2003.

– (1989) Conjectures and Refutations. London: Routledge.

Nagel, Ernest (1961): The Structure of Science. Problems in the Logic of Scientific Explanation. New York 1961; repr. Indianapolis/Cambridge 1979.

 Collections of relevant texts in philosophy of science

Martin Curd, J. A. Cover, Philosophy of Science: the central issues, Norton et. comp, London, 1998

Boyd, Gasper and Trout, The Philosophy of Science, Bradford Book, MIT, 1992

Donovan, Laudan, Laudan, Scrutinizing Science, 1992

 Also useful:

Newton-Smith, W. H. (ed.) (2000): A Companion to the Philosophy of Science. Malden/MA and Oxford: Blackwell.

 

 

 

 

 

Seminar PCE: From natural history to science: The emergence of experimental philosophy

This is the weekly seminar associated with the three year research grant “From natural history to science: the emergence of experimental philosophy” coordinated by Dana Jalobeanu and financed by CNCS.

The project

The widespread and longstanding belief that early modern science coincides with or originates in the “new” natural philosophy of the mid and late seventeenth century has been the longstanding cannon in the history and philosophy of science. More recently, this claim was refined, questioned and challenged. Natural philosophy was shown to be a loosely defined category (Lüthy 2000). It was also shown to be a general umbrella for types and kinds of diverse and dissimilar investigations of nature. Peter Anstey has convincingly shown that one should distinguish between two kinds of natural philosophy: speculative and experimental (Anstey 2005), a distinction providing the methodological framework within which natural philosophy was practiced and interpreted in the seventeenth century. Other approaches have multiplied the kinds of natural philosophy at work in the seventeenth century. Seen from this perspective, therefore, the road from natural philosophy to science is not as straightforward as once believed.

The standard story until very recently was that experimental philosophy (early modern science) developed in the second part of the seventeenth century in close connection with the establishment of scientific academies and the emergence of a new attitude towards nature. According to this direction of research, experimental philosophy was based on “facts”: theory-free units of knowledge and practice, sometimes socially constructed and essentially transferable from one theoretical context to another (Daston 1991, 1995; Dear 1995; Shapin 1995). Moreover, the study of “facts” was seen as intrinsically connected with questions of evidence, testability, credibility and witnessing (Dear 1995; Johns 1999; Costa 2002; Shapiro 2002, Yeo 2007).

Consequently, the study of the origin and development of experimental philosophy has brought into the picture a discipline rather neglected by the historians of the scientific revolution, namely natural history. More precisely, it brought into focus a particular kind of natural history: the Baconian natural history of the late seventeenth-century.

 

Our project aims to continue this line of research while challenging its boundaries. We aim to bring new actors in this debate about the origins of early modern science, showing that the diversity of natural historical traditions equals or even surpasses that of the natural philosophies. Unfortunately, most of these forms of natural history have escaped so far the attention of the historians and philosophers of science. Most of the philosophers of science studying the early modern thought are still working within the Kuhnian divide between the mathematical and the experimental traditions that turns natural history into a caricature (Kuhn 1977). On the other hand, if historians of science have focused on Baconian natural history, historians of the Renaissance have equated natural history with a Plinian and Humanist tradition reaching maturity in the mid sixteenth-century, or what has been recently labeled “a science of describing” (Ogilvie 2006). Moreover, there is a striking divide between these two types of historical research. For the historian of science, Humanist natural histories are irrelevant to the emergence of early modern science. For the historian of natural history, Bacon’s role in the picture is unclear (Findlen, 1995) if he is not completely left out (Ogilvie, 2006).

 

Our project aims to fill this gap and bridge this divide. By putting together historians of science, philosophers of science and intellectual historians, we aim to show what one can gain from a thorough investigation of the late sixteenth-century natural histories and the study of the emergence of Baconian experimental philosophy in this context. More precisely, we claim that the early modern concept of experimentation originates in some of the unexplored natural histories of the late sixteenth and early seventeenth century. In order to do this, we will investigate in the first instance various forms of natural history scattered in writings classified so far as cosmographies, astronomical treatises, moral and medical anatomies, treatises on the human soul etc. We will show in what way one can see, behind the apparent diversity, a common interest in a certain kind of empirical investigations of nature, which is oriented towards problem-solving strategies and built upon the creative nature of experimentation. We will especially investigate the role of empirical observations and experiments within various forms of natural history, showing their complex relations with the theoretical and methodological content. Then, we will explore the ways in which Francis Bacon transformed the meaning of experimentation within natural history and used it as a basis for natural philosophy.

 

Our project opens novel aspects and issues in the study of early modern experimentation. On the one hand, we will disentangle the discussion of the nature and function of experiments from its age-long association with questions of testimony, credibility and evidence. Without questioning the role of experimentation in the assessment of scientific theories, we will show that experiments play an equally essential role in the context of (scientific) discovery: experiments function as problem-solving devices and methods of triggering creative analogies. Exploratory experimentation (Steinle 1999, 2002) is doubled by the creative role of experiment in generating natural histories. From this perspective, we will offer a new assessment of the importance and novelty of Bacon’s scientific contributions, in a more general and cross-disciplinary context of the early natural histories and we will discuss a number of interesting and yet unexplored meanings of Baconianism in the mid seventeenth century. Besides offering a new way of assessing the role and importance of Bacon’s natural history and clarifying the meaning of the Baconian concept of experiment and experimentation, our project will attempt to bridge a number of gaps in the current discipline-oriented research and offer a more integrated approach to questions pertaining to the nature, emergence and development of early modern science.                                                                                                                                                                                                                      General objectives:                                                                                                                        1. Challenging the received view on the origins of experimental philosophy by:

a. Pushing the origins of the “scientific revolution” backwards towards the beginning of the seventeenth century, by showing that the major ingredients of early modern science were already at work before the formation of scientific academies in the 1660s;

b. Challenging the received view on the nature, importance and impact of Bacon’s natural histories.

2. Refining the clear-cut divide between speculative and experimental natural philosophy by showing the diversity of natural historical approaches building up empirical and experimental elements.

3. Offering a more integrated approach to the history and philosophy of early modern science by focusing on the specific problem-solving and creative character of experimentation and experiment in the seventeenth century.

4. Integrating young researchers and students in an independent research team through active research and the work of editing and translating some of the major works of early modern experimental philosophy                                                                                                                                                                     Specific objectives and stages of research:

1. Exploring the diversity of natural histories and exploring natural historical works that escaped so far to the attention of scholars: cosmographies and travel literature; natural history of the heavens; the transformation of the scientia de anima and the emergence of natural histories of the soul, mind  and passions; mixed -mathematics and mechanics.

2. Showing that Francis Bacon worked with a multi-layered concept of natural history and emphasizing the creative and productive character of  Baconian experiments by:

2.1. Investigating Bacon’s conception on experiment and experimentation

2.2. Critical discussions of the received views on the nature of experimentation and the relation between experiment and theory

3. Exploring the natural historical elements in the works of Galileo, Beeckman, Mersenne, Descartes and Gassendi by:

3.1. Investigating the concept of experiment in the “scientific circles” of the early seventeenth century and its Baconian origins

3.2. Assessing the relation between natural philosophy and natural history.

 

Method and approach of research 

 Our project proposes an essentially inter-disciplinary and cross-disciplinary approach to the questions and objectives listed above. The team will comprise researchers coming from philosophy of science, history of science and intellectual history as well as a number of PhD students. The members of the team will both work to individual research tasks and communicate and discuss with the others in the weekly research seminars and during the workshops. By using the expertise of researchers with different backgrounds but focusing on common questions, we intend to offer a more in-depth investigation of essential texts, paratexts and contexts of sixteenth and seventeenth-century works on the investigation of nature.

Work plan

Our project will be structured on three stages, each stage of research planned for a 12 months period. All the members of the project will work full-time in this enterprise.

Year 1: Forms of natural history in the sixteenth and seventeenth century: cosmographies, travel literature, natural history of the heavens, scientia de anima, mixed-mathematics and mechanics

In the first year, the team will investigate specific forms of natural history that have escaped so far the attention of researchers. We will especially focus on be the role of empirical investigation and experimental research in works dealing with the study of natural world that were not so far classified as natural histories. Dana Jalobeanu and two of the research students will devote year 1 to the investigation of a number of sixteenth-century cosmographies and books on travel literature (Sebastian Munster’s Cosmographia, Pierre de la Primaudaye, Academie Françoise, Samuel Purchas’s larger project of Pilgrimage (1613), Pilgrime (1619) and Pilgrimes (1625)) showing the similarities of projects and objectives between such works and Bacon’s natural historical approach. Sorana Corneanu, together with one of the PhD students will study the development of sixteenth-century scientia de anima and the occurrence of early modern natural histories of the soul/mind. Mihnea Dobre and Grigore Vida will investigate the evolution and transformation of mixed mathematical sciences and the way a conception of empirical research and experimentation gets incorporated into mechanics and parts of astronomy. A special attention will be devoted to Galileo’s early natural historical works Sidereus nuncius and letters on sunspots (1611, 1613) and the redefinition of mathematics operated by John Dee and other early English mathematicians. At the end of the year 1, the team will organize an international workshop on forms of natural history.

In parallel with this research, the team will start the project of editing and translating two major works on natural history: Francis Bacon’s Sylva Sylvarum and Descartes’ Meteorology. A sub-team conducted by Dana Jalobeanu will work on the first and another team conducted by Mihnea Dobre will take care of the second. The work of editing will proceed with the help of a translation and editing weekly seminar. At the end of the year we will organize a 4-days workshop where the two teams will join in the work of editing, cross-referencing and discussing the two translations.

Year 2: The creative and problem-solving role of experiment in Francis Bacon’s natural history, and in early seventeenth-century scientific treatises

The second year of our project will be devoted to a thorough study of Bacon’s works on natural history. We will explore both his philosophical and methodological prefaces and summaries and his actual natural historical works (the Latin natural histories). We will especially focus on the way a new conception of experiment and experimentation emerged in the late natural histories through what Bacon called the literate experience. Our team will examine how this notion of Baconian literate experience was carried into the early-seventeenth century natural philosophy, following the especially its traces in the scientific treatises of Rene Descartes. This will produce a bridge between the investigation of the first-year research and what we aim to achieve in the third year of the project. All advanced researchers will be involved in this exploration of the transformation of the natural history, supervising the works of the young researchers, who, in turn, will focus on various case studies. At the end of the second year we will organize an international workshop on Bacon and Descartes on natural history, as well as the yearly translation and editing workshop. The work on translating and editing Descartes’ Meteorology will be brought to an end and the volume will be prepared for publication. We will also edit a collective volume issued from the first years’ research and international workshops.

 

Year 3: Experimental natural history in mid-seventeenth century science

One of the most heated debates in the current scholarship is about the circulation of knowledge in the early modern period. Very important in this respect is how the first scientific communities emerged and what was the type of knowledge produced. Informal circles gathered around figures such as Mersenne or Peiresc and acted upon the formulation of new practices. In this last year of the project, we shall focus on the first scientific circles, discussing the influence of “Baconian experimentation.” The team will try to join the two main branches developed so far, the Baconian method of natural history and the experimental approach of the new natural philosophy. Our working hypothesis is that the first influenced and shaped the formation of the new science. The third year of our research project will be devoted to an attempt to integrate various threads and research directions investigated so far. An important emphasis will be on the dissemination of results through publication, participation in conferences and editing collective volumes of papers. At the end of the third year, the team will submit to publication a second volume of collected papers and the two scholarly editions of Bacon’s Sylva and Descartes’ Meteorology.

 

Impact, relevance, applications

The research theme is centered on a relevant number of questions of which many are central for any study of the early modern period in various fields of research (history of philosophy, philosophy of science, intellectual history, history and philosophy of science and history of science). Therefore, it is expected that our planned research (workshops and colloquia, volumes and papers) will draw the attention of students coming from history and philosophy of science, history of philosophy, history of science and intellectual history. Our integrative methodology of research will allow students coming from different fields to engage in debates over primary texts, avoiding some of the pitfalls of secondary bibliography.

Putting this methodology into practice, we will organize 3 of international workshops and colloquia and we will publish 2 collective volumes containing papers by the team members and other collaborators. In addition to that, project members will publish research papers in peer-reviewed journals.

In addition to all this, the project will produce the first Romanian scholarly editions of Francis Bacon’s Sylva Sylvarum and Descartes’ Meterology. This editorial work is directed both towards the students and more general public and to the scientific formation of the students involved in our project.

 

Selective bibliography

1.      Anstey, Peter R., “Experimental versus Speculative Natural Philosophy” in Anstey, Peter R. and Schuster, John A. (eds.), The Science of Nature in the Seventeenth Century: Patterns of Change in Early Modern Natural Philosophy (Springer, Dordrecht, 2005), pp. 215–242

2.      Blair, Ann, “Historia in Theodor Zwinger’s Theatrum humanae vitae” in Pomata, Gianna and Siraisi, Nancy (eds.), Historia: Empiricism and Erudition in Early Modern Europe (MIT Press, Cambridge/MA, 2005), pp. 269-296

3.      Costa, Fontes da, “The Culture of Curiosity at the Royal Society in the first half of the Eighteenth Century”, Notes and Records of the Royal Society, 56 (2002): 147-166

4.      Daston, Lorraine, “Baconian facts, Academic Civility, and the Prehistory of Objectivity”, Annals of Scholarship 8 (1991): 337-363

5.      Daston, Lorraine, “Marvelous Facts and Miraculous Evidence in Early Modern Europe”, Critical Inquiry 11 (1991): 93-124

6.      Dear, Peter, Discipline and Experience:  The Mathematical Way in the Scientific Revolution (University of Chicago Press, Chicago, 1995)

7.      Dear, Peter (1991), “Narratives, Anecdotes, and Experiments: Turning Experience into Science in the Seventeenth Century”, in Peter Dear (ed.), The Literary Structure of Scientific Argument: Historical Studies, Philadelphia: University of Pennsylvania Press

8.      Findlen, Paula, “Francis Bacon and the Reform of Natural History in the Seventeenth Century”, in History and the Disciplines: The Reclassification of Knowledge in Early Modern Europe ,ed. Donald R. Kelley  (University of Rochester Press, 1997), 239-260

9.      Hanson, Elizabeth, Discovering the Subject in Renaissance England (Cambridge University Press, Cambridge, 1998)

10.  Johnes, Adrian, “Identity, Practice, and Trust in Early Modern Natural Philosophy”, Historical Journal 42 (1999): 1125-1145

11.  Kuhn, Thomas S., “Mathematical versus Experimental Traditions in the Development of Physical Science” in The Essential Tension: Selected Studies in Scientific Tradition and Change (University of Chicago Press, Chicago, 1977), pp. 31–65

12.  Lüthy, Christoph, “What To Do With Seventeenth-Century Natural Philosophy? A Taxonomic Problem”, Perspectives on Science 8 (2000): 164-195

13.  Manzo, Silvia, “Probability, Certainty, and Facts in Francis Bacon’s Natural Histories. A Double Attitude towards Skepticism” in Maia Neto, José R., Paganini, Gianni and Laursen, John C. (eds.): Skepticism in the Modern Age: Building on the Work of Richard Popkin (Brill, Leiden, 2009), pp. 123-138

14.  McAllister, James, “Thougth experiments and the belief in phenomena”, Philosophy of Science, 2004, 1164-1175.

15.  Ogilvie, Brian,  The Science of Describing: Natural History in Renaissance Europe, (University of Chicago Press, Chicago, 2006)

16.  Poovey, Mary, A History of the Modern Fact: Problems of Knowledge in the Sciences of Wealth and Society (University of Chicago Press, Chicago, 1998)

17.  Shapin, Steven and Schaffer, Simon, Leviathan and the Air-Pump: Hobbes, Boyle and the Experimental Life (Princeton University Press, Princeton, 1985)

18.  Shapiro, Barbara, A Culture of Fact: England, 1550 – 1720 (Cornell University Press, Ithaca, 2000)

19.  Shapiro, Barbara J. Probability and Certainty in Seventeenth-Century England, (Princeton NJ: Princeton University Press, 1983).

20.  Shapiro, Barbara, “Testimony and Probability in seventeenth-century English natural philosophy: Legal origins and early development”, Studies in history and philosophy of science, 33 (2002) 243-263.

21.  Steinle, Friedrich, “Experiments in History and Philosophy of Science”, Perspectives on Science, 10 (2002) 408 – 432

22.  Steinle, Friedrich, “Entering new fields: exploratory role of experimentation”, Philosophy of Science, 64 (1997) 74-90