Curs optional: Ce este înţelegerea? Relaţii dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică

Intelegerea – ratiune teoretica si practica – fisa cursului (PDF)

Curs opţional, 2 ore săptămânal: Ce este înţelegerea? Relaţii dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică

(Mircea Flonta, Gheorghe Ştefanov, Iulian Toader)

Cursul abordează tema fundamentală a înţelegerii, pe fundalul relaţiilor dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică. Textele propuse ilustrează emergenţa istorică şi elaborarea teoretică a problematicii, precum şi câteva contribuţii semnificative pentru stadiul actual al cercetării. Printre autorii ale căror texte vor fi discutate menţionăm pe Aristotel, Imanuel Kant, Max Weber, Otto Neurath, Edmund Husserl, Werner Heisenberg, Ludwig Wittgenstein, Clifford Geertz, Georg Henrik von Wright, Gilbert Harman şi Christine Korsgaard.

PRECONDIŢII: Se presupune că participanţii la curs au urmat un curs de introducere în filosofie, precum şi un curs introductiv de gândire critică şi argumentare.

TEMATICA:

  • Statutul cunoaşterii ştiinţifice, al înţelepciunii practice şi al înţelegerii intelectuale în concepţia aristotelică asupra virtuţilor dianoetice – Aristotel, Etica Nicomahică,  Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, Cartea VI, pp. 134-144, 146-152.
  • Raţiune pură şi raţiune practică la Kant. Problema unităţii raţiunii. – Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, Editura Iri, Bucureşti, 1998, Canonul ratiunii pure, pp. 569-588; Immanuel Kant, Critica raţiunii practice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, Prefaţa, pp. 89-98 sus.
  • Fapte şi valori în ştiinţă – Max Weber, „Science as a Vocation”, în H. H. Gert, C. Wright Mills (editori), From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1967, pp. 137-156.
  • Critica fundaţionalismului empirist şi rolul deciziilor practice în ştiinţă – Otto Neurath, „The Lost Wanderers of Descartes and the Auxiliary Motive (On the Psychology of Decision)”, în Otto Neurath, Philosophical Papers 1913-1946 (editat de R. S. Cohen şi M. Neurath), Reidel, Dordrecht, 1983, pp. 1-12.
  • Simplitate şi conservatorism – idealuri ale raţiunii teoretice sau ale raţiunii practice? – Gilbert Harman, „Practical Aspects of Theoretical Reasoning”, în Alfred R. Mele şi Piers Rawling (editori), The Oxford Handbook of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2004, pp. 45-56.
  • Ştiinţa şi problemele vieţii omeneşti în concepţia fenomenologiei lui Husserl – Edmund Husserl, „Criza ştiinţelor ca expresie a crizei existenţiale radicale a umanităţii europene”, în Mircea Flonta (editor), Filosoful – rege?, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 15-31.
  • Explicaţie teoretică şi înţelegere – Georg Henrik von Wright, Explicaţie şi înţelegere, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, Cap. 1 – „Două tradiţii”, pp. 25-53; Cap. 3 – „Intenţionalitate şi explicaţie teleologică”, pp. 98-141.
  • Înţelegerea în ştiinţa teoretică a naturii – Werner Heisenberg, „Conceptul de «înţelegere» în fizica modernă”, în W. Heisenberg, Partea şi întregul, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, pp. 43-62.
  • Înţelegerea unei practici – Ludwig Wittgenstein, „Remarks on Frazer’s Golden Bough”, în Ludwig Wittgenstein, Philosophical Occasions 1912-1951 (editat de James Klagge şi Alfred Nordmann), Hackett Publishing Company, Indianapolis & Cambridge, 1993, pp. 119-155; Clifford Geertz, „Deep play: notes on the Balinese cockfight”, în C. Geertz, The Interpretation of Cultures, Basic Books, New York, 1973, pp. 412-453.
  • Provocarea sceptică adresată raţiunii practice – Christine M. Korsgaard, „Skepticism about Practical Reason”, The Journal of Philosophy, Vol. 83, No. 1. (Jan., 1986), pp. 5-25.

EVALUARE: Nota finală va fi obţinută pe baza participării active la întâlniri (40%), a unei prezentări realizate de către studenţi în cadrul seminarului (20%) şi a unui eseu (40%). Studenţilor li se oferă posibilitatea de a participa la un colocviu online, organizat la încheierea activităţii în cadrul

Jurnalului Departamentului de Filosofie Teoretică, aflat la adresa:

http://filosofieteoretica.wordpress.com/

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

  • Herbert Schnädelbach, „Raţiunea”, în H. Schnädelbach şi E. Martens (editori), Filosofie. Curs de bază, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, pp. 61-90.
  • Robert Nozick, The Nature of Rationality, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1993.
  • Robert Audi, The Architecture of Reason: The Structure and Substance of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2002.
  • Alfred R. Mele şi Piers Rawling (editori), The Oxford Handbook of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2004.
    David Papineau, The Roots of Reason. Philosophical Essays on Rationality, Evolution, and Probability, Oxford University Press, Oxfod, 2006.
  • Wallace, R. Jay, „Practical Reason”, în The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Summer 2009 Edition), Edward N. Zalta (ed.),  http://plato.stanford.edu/archives/sum2009/entries/practical-reason/

Comentarii


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *