Cum citim azi, la 300 de ani de la publicare, Teodiceea lui Leibniz şi Tratat asupra principiilor cunoaşterii omeneşti al lui Berkeley
1710-2010
Bucureşti, 19-20 noiembrie 2010,
COLOCVIU NAŢIONAL
organizat de Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti
în colaborare cu Societatea Română de Filosofie,
Societatea Română de Filosofie Analitică
şi revista Analele Universităţii Bucureşti – seria Filosofie
În timpul vieţii, Leibniz a publicat o singură lucrare filosofică importantă, Essais de Théodicée, în 1710; o lucrare complexă, abordând teme din metafizică, teologie raţională şi revelată, filosofie morală, filosofie naturală şi angajând diverse forme de argumentare.
Tot în 1710, George Berkeley a publicat A Treatise Concerning the Principles of Human Knowledge, în care a analizat natura şi originea ideilor şi a lansat concepţia sa denumită „imaterialism”. Tratatul conţine variate subiecte de metafizică, epistemologie, filosofia minţii, teologie filosofică etc.
Colocviul, organizat în două secţiuni distincte, îşi propune să exploreze conţinutul, receptarea şi impactul lucrărilor aniversate în cele trei secole de gândire filosofică europeană.
În legătură cu Teodiceea, pot fi abordate chestiuni îndelung discutate, precum originea şi cauza răului, raportul dintre raţiune şi credinţă sau armonia prestabilită, dar şi subiecte de interes relativ nou: viitori contingenţi, necesitate şi contingenţă, lumi posibile, tipuri de argumentare; de asemenea, probleme precum locul Teodiceei în corpus-ul leibnizian, contextul istoric, receptarea şi influenţa Theodiceei în diferite medii intelectuale pot genera investigaţii interesante.
În ce priveşte Tratatul asupra principiilor cunoaşterii omeneşti, Colocviul se va concentra asupra lecturii unor chestiuni de interes din perspectiva preocupărilor filosofice contemporane; dar, în general, va lua în considerare orice aspect care evidenţiează clar o legătură a subiectului ales cu lucrarea amintită. Cum citim noi argumentele lui Berkeley în favoarea „imaterialismului”, a „bunului-simţ” sau a lui Dumnezeu? Dar ceea ce spune el despre „failibilismul epistemic” ori despre„structurile corpusculare”? Berkeley a atacat multe din problemele care ne preocupă în prezent, precum percepţia, distincţia dintre calităţi primare şi calităţi secundare, universalele, natura explicaţiei, importanţa limbajului etc.
Apel pentru contribuţii
Sunt invitaţi să participe la colocviu cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi, masteranzi, studenţi. Aceeaşi persoană poate prezenta comunicări în ambele secţiuni, beneficiind, evident, de o programare corespunzătoare.
Toţi cei care doresc să se înscrie în program sunt rugaţi să trimită, până la 1 octombrie 2010, titlul comunicării, însoţit de un scurt rezumat (c. 200 cuv.) şi precizări privind afilierea instituţională. Sunt rugaţi, de asemenea, după primirea răspunsului de acceptare, să trimită textul comunicării, în format electronic, nu mai târziu de 20 octombrie 2010.
Timpul alocat fiecărei prezentări, incluzând şi discuţiile: 30 min.
Programul simpozionului va fi definitivat până la 1 noiembrie 2010 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie: http://filosofie.unibuc.ro
Nu se percepe taxă de participare. Cazarea şi transportul vor fi suportate de participanţi.
Locul desfăşurării:
Facultatea de Filosofie, Splaiul Independenţei, Nr. 204, Sector 6, Bucureşti.
Comitetul de organizare:
Lect. dr. Marin Bălan – responsabil
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu
Conf. dr. Constantin Stoenescu
Conf. dr. Viorel Vizureanu
Prof. dr. Alexandru Boboc
Prof. dr. Mircea Flonta
Prof. dr. Ilie Pârvu
Prof. dr. Mircea Dumitru
Conf. dr. Laurenţiu Staicu
Conf. dr. Mihaela Pop
Lect. dr. Sorin Costreie
Persoană de contact: lector dr. Marin Bălan, e-mail:
leibniz-berkeley300@ub-filosofie.ro
Recent Comments