privind admiterea în anul universitar 2010 -2011

Programe de master

Cursuri de zi, durata studiilor 2 ani:

Număr locuri bugetate: 100
Număr locuri cu taxă: 200

Număr de locuri în cămin (pentru toate specializările) : 150

Masteratele sunt destinate absolvenților de studii de licență din orice specialitate.

Admiterea la masterat (forma de zi) se face printr-un examen constand in 2 probe:

(1) Examen scris: proiect de cercetare. Proiectul de cercetare va consta într-un eseu elaborat de catre candidata/candidat în aria tematica a masteratului pentru care opteaza, bibliografia aferenta acestuia si șchițarea problemelor pe care candidatul/candidata doreste sa le aprofundeze in perioada masteratului. Proiectul de cercetare se depune o data cu dosarul de inscriere.
(2) Interviu oral: pe baza proiectului de cercetare şi a bibliografiei citate în cadrul acestuia.

Media finală este media notelor obţinute la cele două probe. În caz de medii egale, departajarea se face în funcţie de media finală de absolvire a studiilor de licență (media anilor de studiu + media de la examenul de licenţă).

Îndrumari privind redactarea proiectului de cercetare
Proiectul de cercetare este format dintr-un eseu şi o schiţă a problemelor pe care fiecare candidat/candidata doreşte să le aprofundeze în timpul masteratului.
Eseul: Tema acestuia trebuie sa corespundă ariei tematice în care se înscrie masteratul.  Tema este aleasă şi dezvoltată în mod liber de către fiecare candidat/candidată pe baza intereselor sale de cunoaştere şi a cunoştinţelor pe care le posedă.  Marimea eseului: 5 – 8 pagini. Eseul poate fi însoţit de un abstract de maximum  200 de cuvinte. Menţionarea surselor citate prin note de subsol (sau la sfârşitul eseului) şi a bibliografiei utilizate este obligatorie.
Schiţa: În schiţa de probleme candidata/candidatul  va menţiona, într-o formă sintetică (maximum 1 pagina) motivele pentru care a ales masteratul la care dă examen şi problemele pe care intenţionează  să le studieze pe parcursul acestuia.

Eseul şi schiţa vor fi prezentate în formă printată, cu caractere de 12 pt,  2.0 distanţă  între rânduri.

Taxa anuala pentru locurile cu taxa = 3 100 RON

Acte necesare pentru înscriere:

•Dosar plic;
•Cerere de inscriere;
•Diploma de bacalaureat si diploma de licenta (sau adeverinta pentru cei care au sustinut examenul de licenta in sesiunea din iunie 2008), ambele in original;
•Certificat de nastere-copie legalizata;
•Copie după buletin sau carte de identitate;
•3 fotografii tip buletin de identitate;
•Adeverinţă medicala;
•Chitanta-taxa de inscriere: 120 RON Se plateste la secretariatul facultatii.

Înscrieri: 1 – 5 SEPTEMBRIE 2010

Examen de admitere : 9 SEPTEMBRIE 2010

Rolul Facultăţii de Filosofie în viaţa culturală şi politică a ţării în cei peste 100 de ani de la înfiinţare poate fi ilustrat cu marii profesori care au predat de la catedrele acesteia, Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu Motru, Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, P.P. Negulescu, Ioan Petrovici, Mircea Florian, Tudor Vianu, Grigore Moisil, dar şi cu valoarea şi recunoaşterea de care se bucură absolvenţi precum Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran. Între profesorii care au predat sau care predau la facultatea noastră pot fi citate numeroase alte personalităţi: acad. Gheorge Vlăduţescu, acad. Ion Ianoşi, acad. Vasile Tonoiu, membri corespondenţi ai Academiei Române cum sunt Ilie Pârvu, Mircea Flonta, Alexandru Boboc, profesorii Sorin Vieru, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Dragan Stoianovici şi alţii. Deasemenea,  în facultate sunt douăzeci de profesori conducători de doctorat, dintre care menţionăm pe Mihail – Radu Solcan, Valentin Mureşan, Adrian-Paul Iliescu, Vasile Morar,  Mircea Dumitru, Ion Bănşoiu.

Facultatea de Filosofie este un vector al modernizării în domeniul educaţiei şi culturii, dar şi al accelerării evoluţiei societăţii româneşti către o autentică şi stabilă societate democratică şi de piaţă. Facultatea de Filosofie îşi face o misiune din a contribui în mod fundamental la dezvoltarea creaţiei filosofice şi a culturii naţionale. Această misiunea este, deopotrivă, una culturală, ştiinţifică şi formativă. Ea trebuie realizată prin:

• deschidere către tot ceea e este nou în plan cultural, filosofic şi ştiinţific;
• asumarea unor direcţii de cercetare îndrăzneţe;
• atragerea tinerilor către modelele culturale performante;
• formarea şi stimularea gândirii critice şi întemeietoare;
• promovarea unui stil de muncă intelectuală independent şi creativ;
• dezvoltarea caracterului aplicativ al disciplinelor filosofice contemporane în contextul noului mediu cultural, economic şi social.

În realizarea acestei misiuni, profesionalismul reprezintă o valoarea cardinală.

În Facultatea de Filosofie, învaţă şi cercetează peste 800 de studenţi, la toate cele trei niveluri de studii caracteristice procesului de la Bologna. Astfel, cei care urmează Facultatea în Filosofie îşi obţin licenţa în filosofie, în cadrul modulelor de istoria şi filosofia culturii, filosofie teoretică, filosofie morală şi politică şi studii europene. La nivel de masterat, Facultatea de Filosofie are următoarele specializări : Etică aplicată în societate, în afaceri şi în organizaţii, Studii europene şi etica relaţiilor internaţionale, Istoria şi circulaţia ideilor filosofice, Istoria şi filosofia ştiinţei, Filosofie analitică, Estetici aplicate în arta teatrală (organizat împreună cu UNATC), Istoria artei şi filosofia culturii (organizat împreună cu Facultatea de Istorie), Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Oferta educaţională a şcolii doctorale acoperă întregul spectru al disciplinelor filosofice.

Absolvenţii Facultăţii de Filosofie lucrează în învăţământ şi cercetare, dar şi în domenii în care competenţele critice, explicative, interpretative şi decizionale sunt solicitate la un nivel creator, în consultanţă şi analiză politică, consultanţă etică, management organizaţional, comunicare şi jurnalism, administraţie etc.  Absolvenții, din diferite generaţii, pot fi întâniți în renumite universităţi – Radu J. Bogdan (Tulane University),  Valdimir Tismăneanu, (University of Maryland), Adrian Miroiu (SNSPA), Sorin Băiaşu (Keele University), Sorin Bangu (Cambridge University), Alex Preda (University of  Edinburgh),  în licee din capitală și din întreaga țară – Mihaela Găvănescu, Gabriel Săndoiu, Dan Petrache,  în organizaţii internaţionale – Dakmara  Georgescu (UNESCO), Gabriel Ivan (British Council). Alţi absolvenţi sunt voci distincte în literatură și artă, în discursul public – Matei Vișniec, Călin Vlasie, Elena Ștefoi, Anda Onesa, Stelian Tănase, Cristian Pârvulescu, Cristian Preda, Alexandru Radu, în presă şi televiziune – Dana Deac, Valentin Zaschievici, Raul Florea, Andreea Ofiţeru, Simona Soare, Cătălin Bălan, în managementul unor firme de prestigiu – Silviu Culea, Ioan Sâmihăian şi alţii.

28 iunie 2010, Institutul Diplomatic Român

Bd. Primăverii nr. 17

Orele 13.00 – 14.30

13.00 MASĂ ROTUNDĂ

13.00 Cuvânt de deschidere

Doru Costea – Secretar de Stat pentru Afaceri Globale, MAE

Yesim Oruc – Reprezentant Rezident a.i., PNUD România

MODERATOR: Denisa Jacobsen – Ofiţer Proiect PNUD

13:10 Prezentarea programelor masterale de Studii de Dezvoltare Internaţională

• Academia de Studii Economice din Bucureşti
• Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
• Universitatea “Babeş – Bolyai” din Cluj Napoca
• Universitatea din Bucureşti
• Universitatea de Vest din Timişoara

13.35 Sesiune de întrebări şi discuţii

14:00 – 14:10 Pauză de cafea

14.10 CONFERINŢĂ DE PRESĂ

Vor vorbi:

Doru Costea – Secretar de Stat pentru Afaceri Globale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe – prezentarea programului „Întărirea capacităţii naţionale instituţionale şi de educaţie pentru implementarea proiectelor şi programelor de asistenţă oficială pentru dezvoltare” şi a parteneriatului cu cele 5 universităţi pentru implementarea programelor masterale

Yesim Oruc – Reprezentant Rezident a.i., PNUD România

14.20 Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Nu există o definiţie unanim acceptată a dezvoltării internaţionale. În orice caz, dezvoltarea internaţională nu se confundă cu ajutorul internaţional sau extern, deşi ajutorarea internaţională reprezintă o parte importantă a dezvoltării internaţionale. De asemenea, dezvoltarea internaţională nu trebuie confundată cu procesul de globalizare. Mai degrabă, dezvoltarea internaţională reprezintă o condiţie şi poate fi, deopotrivă, un rezultat al globalizării . De asemenea, dezvoltarea internaţională nu se reduce la dezvoltarea economică şi nu se se suprapune cu procesele de creştere economică dintr-o ţară sau dintr-o regiune sau alta.

Vom înţelege ce este dezvoltarea internaţională, dacă înţelegem ce înseamnă dezvoltarea, înflorirea persoanei umane. Orice fiinţă umană are dreptul la dezvoltare, la înflorire, la realizarea potenţelor sale, la realizarea sa ca fiinţă cu statut uman. Acestă înaltă idee despre om, pe care o întâlnim încă la Aristotel, stă în centru conceptului de dezvoltare internaţională. Toţi oamenii au dreptul la o viaţă decentă şi trebuie să ducă o viaţă mai bună. Unii dintre ei însă, mase largi de populaţie, nu ating şi nu este previzibil să atingă un asemenea nivel de trai într-un orizont de timp rezonabil. Oamenii care au avut şansa să moştenescă societăţii dezvoltate au primit mai mult şi pot oferi mai mult. Cei care sunt convinşi că nu trebuie să stea cu mâna în sân atunci când constată dezechilibrele de şansă a altor oameni din străinătate pot oferi mai mult pentru aceştia. Ei o pot face direct, se pot asocia în organizaţii nonguvernamentale, pot sprijini acţiunile acestora, pot face presiuni asupra guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, pot influenţa politici, atitudini şi decizii ale acestora. De asemenea, statele dezvoltate trebuie să se implice în ajutorarea acelor societăţi în care, din diferite motive, oamenilor le lipsesc minimele condiţii pentru supravieţuire, pentru un trai mai bun şi sunt lipsiţi de existenţa unei baze pentru dezvoltarea lor viitoare.

Ajutorul extern, îmbunătăţirea guvernării, sănătatea, educaţia, drepturile omului, egalitatea de gen, prevenirea dezastrelor, economia, mediul, sunt problemele care interezează în primul rând dezvoltarea internaţionale şi fac parte din substanţa acesteia.

Dezvoltarea internaţională nu presupune doar acţiuni destinate ajutorului imediat sau în vederea rezolvării unor situaţii pe termen scurt, ci mai ales politici de creare a capacităţilor şi structurilor, a instituţiilor, a mijloacelor, a condiţiilor unor schimbări care să conducă la o dezvoltare robustă şi durabilă.

Dezvoltarea internaţională nu înseamnă intervenţie şi tutelă, ci potenţarea resurselor locale, identificarea şi îmbunătăţirea acestora, realizarea bazelor unei dezvoltări în domenii care conduc la o dezvoltare reproductivă şi autonomă.

Dezvoltarea internaţională nu este însă o problemă pur politică şi tehnocratică, ci şi o problemă etică. Diferitele măsuri, proiecte şi programe, diferitele tendinţe şi evoluţii, diferitele stări de lucruri de pe scena internaţională implică aspecte care ţin de etica relaţiilor internaţionale, a drepturilor omului, a mediului, de etică socială. Masteratul nostru îşi propune să combine aspectul profesional al specializării în dezvoltare internaţionale, cu cel etic. Cei care vor absolvi acest masterat nu vor fi doar specialişti în dezvoltare internaţională, ci vor avea şi conştiinţa clară a fundamentelor acestei profesionalizări, a dimensiunii în primul rând etice și umane pe care o implică acţiunile de dezvoltare internaţională în diferite părţi ale lumii de astăzi.

GRUP ŢINTĂ

Programul de master de Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale poate fi urmat de absolvenţi ai studiilor de licenţă din domenii foarte diferite: filosofie şi ştiinţe umaniste, economie şi medicină,  ştiinţe ale educaţiei şi ştiinţe tenice, ştiinţe politice, sociologie şi ştiinţe ale naturii etc.  Aceşti vor obţine în cursul studiilor toate competenţele necesare angajării în proiecte şi programe de dezvoltare internaţională, în elaborarea de politici, în implemntarea acestora. Oferind o perspectivă globală, acest masterat oferă studentilor romani oportunităţi profesionale noi de a lucra in cadrul organizatiilor neguvernamentale internationale, agentii ale Natiunilor Unite, agentii de dezvoltare multi-laterale si bilaterale. De asemenea, acest program de master poate fi urmat de toţi cei care deja sunt angajaţi în diferite organizaţii şi instituţii în proiecte şi programe sau politici de dezvoltare internaţională. Ei îşi vor perfecționa astfel competenţele dobândite practic cu noi cunoştinţe, vor dobândi certificare acestora şi vor beneficia de o pregătire mai bună pentru activitatea lor viitoare.

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Teorii și strategii ale dezvoltării internaționale (lect. dr. Emanuel Socaciu)
Dezvoltare și instituții (prof. dr. Radu Mihail Solcan)
Etică socială și politică (prof. dr. Adrian Paul Iliescu)
Conflicte și probleme ale dezvoltării (conf. dr. Radu Dudău)
Politicile UE în domeniul justiției, securității și libertății (prof. dr. Simina Tănăsescu)
Multiculturalism, multilingvism și dezvoltare internațională (prof. dr. Radu Mihail Solcan)
Etica relațiilor internaționale (conf. dr. Radu Dudău)
Dezvoltare durabilă (conf. dr. Constantin Stoenescu)
Etica drepturilor omului (prof. dr. Romulus Brâncoveanu)
Teoria organizațiilor internaționale (prof. dr. Romulus Brâncoveanu)
Teorii asupra guvernării (prof. dr. Adrian Paul Iliescu)
Managementul proiectelor de dezvoltare (conf. Dr. Laurenţiu Staicu)
Globalizarea și problemele dezvoltării internaționale (conf. dr. Viorel Vizureanu)